48
G. MIHÄILÄ
religioase, dogmatice fi apocrife, o copie a cronicii lui Manasses in traducere mediobulgara fi Letopiseful anonim a al Moldovei (Cronice inedite. .p. 4—15).
    6.	Descrierea Manuscrisului 0, XVII, no. 13 al Bibliotecii publice din St. Petersburg (Leningrad), care cuprinde texte religioase, cronica universal!, analele sirbefti fi letopisetul moldovenesc in compilatia cälugärului Azarie: Letopiseful de la Putna nr. 2, Cronica lui Macarie in redactia finita fi Cronica lui Azarie propriu-zisä (Letopiseful lui Azarie, p. 3—42).
    7.	O notità despre trei manuscrise de la Mänästirea Neamtului fi un manuscris de la Mänästirea Secul (A.A.R., Seria II, Tom. XXVI. 1903—1904. Partea adm. fi dezb., Bucurefti, 1904, p. 32—33, fedinta de la 22 august 1903).
     8.	Evangheliile de la Homor si Voronef din 1473 si 1550 (Extras din A.A.R., Zeria II, Tom. XXIX, Mem. Sec|. 1st., nr. 16, Bucurefti, 1907, 12 p. + VI stampe), impresionante prin arta lor (cea de la Homor cuprinde eelebrul portret al lui §tefan cel Mare)
     9.	In sfirfit, o notità asupra unor fragmente de manuscrise fi cärti slavone descoperite de preotul bisericii din Bifnov (Brafov) fi dàruite de Sextil Puf-eariu, prin intermediul lui loan Bogdan, Academiei Romàne (A.A.R., Seria II, Tom. XXXV, 1912—1913. Partea adm. fi dezb., Bucurefti, 1913, p. 26, fedinta din 12 oct. 1912). Este vorba, printre altele, de fragmentul de Evangheliar (sec. XIII—XIV) fi de fragmentul din Vechiul Testament (sec. XIV), care se numàrà printre cele mai vechi din Biblioteca Academiei B.P.B. (nr. 613 fi nr. 677) 2.
    Opera inceputä de loan Bogdan in acest domeniu, continuatä de A. I. Iati-mirski 2 fi de alti cercetätori, printre care E. Turdeanu 4, fi, acum in urmä, P. P. Panaiteseu, este dusä mai departe prin eforturile mai multor membri ai Asociatiei Slaviftilor, dupà cum se poate vedea din unele articole publicate in ultimul timp in « Romanoslavica» fi din cìteva comunicàri la actuala con-ferintà.
V.
    Am vàzut mai sus cä editiile de documente fi de cronici, precum fi unele din descrierile de manuscrise sint insotite de ampie comentarii asupra limbii acestor texte slavo-romàne, care intr-un caz au fi fost concentrate intr-un artieoi special ( Über din Sprache. ..). ln afarä de aceste eercetäri, loan Bogdan s-a ocupat special de problemele lingvisticii slave vechi fi slavone in urmàtoa-rele lucràri: Morfologia limbii paleoslovenice, editie autografatà, cu un fragment din Codex Zographensis ca bucatä de cetire (Bucurefti, Lito-tipografia
C.	Gobi, 1892, in 4°, VI + 84 p.), curs pentru studenti ; De la cine si cind au imprumutat romànii alfabetul chirilic ? (in Lui Titu Maiorescu, Omagiu, Bucurefti, 1900, p. 585—594), artieoi in care aratä cä alfabetul chirilic a pätruns la noi din Bulgaria in epoca infiintärii voievodatclor romàne (sec. XIII—XIV),
     1	Vezi, acum in urmä: Teodora Voinescu, Portretele lui Stefan cel Mare in arta epodi sale, in: Cultura moldoveneascà in timpul lui Stefan cel Mare, Ed. Academiei, 1964,
p. 463-478.
     2	Vezi P. P. Panaiteseu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, vol. I, Ed. Academiei, 1959, p. VII.
     3	C.memicicue u pyccKue pyxonucu pyMUHCKiix 6u6;womeK, «CoopniiK OPHC», t. 79, St. Petersburg, 1905.
      4	De ex., Manuscrisele slave din timpul lui Stefan cel Mare, « Cercetäri literare», nr. 5, 1943, p. 99 — 240, si aitele. Cf. fi articolele lui E m. LäzärescusiM. B e r z a din Cultura moldoveneascà. .., p. 541—588, 589—639.