TETRAEVANGHELUL POPEI NICODIM
215
 ca in cazul de fatà, treeind §i la nordul fluviului. Motívele bizantine de fiori §i pàsàri, bogatul fond de aur al miniaturii Paleologilor, pe care se armoni-zeazà afa de bine culoarea albastrà, ca fi relieful puternic al desenului, forma frontispiciilor, sobrietatea fi armonia decoratici fi armonia de culori1 sint comune ornamentàrii manuscrisului lui Nicodim fi miniaturilor bulgaro-bizantine ale atelierului imperiai de la Tirnovo, in special celor ale Psaltirei Tomic din 1360—13632. Aceasta ne indreaptà spre o sursà comunà de inspiratie, care trebuie càutatà in arta constantinopolitanà. Totufi, executia perfectà a Psaltirei, datorità unui mare artist este superioarà celei de neprofesionist a tetraevanghelului lui Nicodim.
     finind seama de considérentele de mai sus, miniaturile prezentate in aceste pagini isi gàsesc locul mai mult in arta bizantina si in cea de la sudul Dunàrii decit in miniaturile romànesti de mai tirziu. Eie reprezintà unul din multiplele demente de viatà greco-slavà importate, care au jucat un anumit rol in fara Romàneascà fi Moldova in primul lor secol de existentà ca stat. Aceasta traditie culturala se va stinge insà repede: opera lui Nicodim va ràmine farà continuator3, càci miniaturile ce vor izvorì din centrele romànefti, mai ales in Moldova, au alte caractere, a càror originà ifi afteaptà incà explicatia.
    Ferecàtura (fig. 7). Plàcile de argint aurit (31,3 X 23,5 cm), lucrate « au repoussé» fi completate prin cizelare ori de cite ori a fost nevoie sà se diferentieze planuri deosebite ale fundalului sau sà detafeze pe el figurile lucrate, reprezintà pe avers « Ràstignirea », iar pe revers « ínvierea», in forma obifnuità in Ràsàrit (Anastasis). Scena « Ràstignirii» este redatà cu multà simplitate, fie pentru a facilita executia, fie datorità folosirii unor modele arhaice. Totul se aflà redus la esential: in centru, pe crucea ce depàfefte lateral suprafata impusà de cadrul compozitiei, se aflà Isus cu capul inconjurat de un nimb cruciger. De o parte fi de alta a capului, pe bara transversalà a crucii, se aflà textul slavon cu litere masive « Isus Hristos» (le. Xc.), iar deasupra capului textul « ìmpàratul màririi» (u,<d>pk C/\<d>K<ki>)4. Personagiile care mai tirziu inconjoarà atit de numeroase « Ràstingirea», sint aici reduse doar la douà: apostolul loan in dreapta fi in stìnga o mironosità (MHpoH«5CHHk>), 5 poate Maica Domnului. Artistul a ftiut sà armonizeze siluetele celor douà personagii unduirii corpului lui Isus, printr-o mifeare accentuatà fi de costu-mele lor cu falduri puternic trasate. Deasupra crucii, de o parte fi de alta a inscriptiei, spatiul este acoperit de doi ingerì.
    Intreaga scenà este redatà cu multà fortà, prin reliefarea formelor piep-tului, prin grija deosebità pentru arhitectura constructiei. Expresia tulburà-
     1	J. Ebersolt, op. cit., p. 51.
     2	M. Y. §cepkina, op. cit., dar se deosebefte mult de oruameutica tetraevanghelului lui loan Alexandru sau a cronicii lui Manasses.
      3	Din nefericire, manuscrisele datate din Tara Románeascá pina la ineeputul sec. al XVI-lea sint foarte rare. Nu cunóse decit un manuscris ornat de la 1474, pástrat la Biblioteca publica de stat« Salticov ¡ycedrin» din Leningrad (E. E. Granstrem, Onucauue pyccKUX u cjiaen-hckux nepeaMemlux pyKortuceü. PyKonucu pyccxue, Éo.mapcKue, MOAdoesiaxuücKtte, cepGcKue. Leningrad, 1953, p. 89).
4	Atit de obifnuit in iconografía bisericilor de limbá slava. in acest caz artistul nu-fi
propor^ioneazá de la inceput desenul §i se corecteazá in timpul lucrului: literele hpk, mari, inghesuie pe celelalte trei cab.
     6	Cuvintul AtHpoHocHi^K, are litera h redatá greceste (sau y). Este oare o eroare a artis-tului care omite bara din stinga sau este o imitare involuntará a unui model in care textul (altul) era grecesc? S-ar putea ca in acest caz .wp.0v sá deviná /wiipov.