214
ION-RADU MIRCEA
romàni, urmìnd curentul nou in artà §i sub influenza grecilor, ìncep sà foloseascà din nou motivele oferite de realitate, poate chiar de propria lor observatie. Este insà vorba de o altà conceptie artistica, de alt curent in miniaturisticà.
     Un prototip anume al miniaturilor tetraevanghelului lui Nicodim nu am putut gâsi. Totuçi únele demente se intilnesc ici §i colo in manuscrise ornate bizantine, bulgare §i armene, dar — fapt demn de luat aminte — nu §i in cele sîrbeçti, in aceastâ vreme incà nedesàvîrçite ca executie x, dar avind un reper-toriu de motive propriu.
     în aceste conditii, ni se pare ca izvorul de inspiratie al decoratici manus-crisului lui Nicodim trebuie càutat in arta bizantina. Pàtrunsà de numeroase demente orientale, ìntre care §i de elementul zoomorf §i floral 2, dar pàstrind o claritate, o sobrietate §i o ponderatie mo§tenità din arta vechilor eleni3, ornamentarea textelor aça cum au realizat-o me§terii Bizantului a continuât sa fie imitata de tàrile din sud-estul §i estui Europei. Astfel motivul fron-tispiciului I §i II are o largà ràspindire in timp §i spatiu in miniatura §i pictura decorativa din aceastâ zonâ. Frontispiciul III se întîlneçte aproape identic intr-un tetraevanghel grec cu comentarii din 10624; chenarul in zig-zag apare in Bizant incà din sec. al X-lea — al XI-lea ®, iar cel format de triglife este foarte ràspindit in arta greacà §i greco-bulgarà din sec. al XIV-lea sau in cea armeanà, strins legata de cea bizantinà. Motivul fiorii cruciforme este la fel de caracteristic acestei arii de ràspindire. Alte demente din miniaturile tetraevanghelului lui Nicodim apar §i in manuscrisele armene din sec. al XIV-lea; de pildà, pasàrea din initiala K impodobeçte, cu mici deosebiri, frontispiciul unui tetraevanghel armean din sec. al XIV-lea, pàstrat in bibliotecile sovietice 6 §i ale càrui motive §i cidori ne amintesc de frontispiciile I §i II. Alte mici accesorii exterioare ì§i gàsesc corespondente in tetraevanghelele din 1307 §i 1331 pàstrate la Venetia 7 §i in diferite alte manuscrise armene 8. Dar, cu toatà asemànarea motivelor manuscrisului de la 1404—1405 cu miniaturile armene, aceastâ apropiere trebuie càutatà mai curìnd in strinsa legàturà dintre arta armeanà §i cea bizantinà in sec. al XII-lea — XV-lea decìt intr-o dependentà directà de cea armeanà.
     Alàturi de miniatura bizantinà §i dupà modelul ei apare ca o expresie proprie a fiecàrui popor — dupà tendimele §i posibilitàtile lui de realizare, la un anumit stadiu al dezvoltàrii sale — mai ìntii miniaturistica bulgarà, apoi cea sirbà, rusà fi in fine românà, avìndu-§i fiecare tràsàturde proprii 9. Pentru secolul al XIV-lea, realizarea cea mai inaltà este cea a taratului de Tìrnovo. Aici se fixaserà meçteri greci10, prin care s-au impiantai la curtea imperialà bidgarà caracterele miniaturii bizantine, ràspìndite apoi pinà la Dunàre, uneori,
     1	Nu mi-a fost posibil sä consult lucrarea lui Sv. Radojöiö, Stare srpske miniature, Belgard, 1950. Am folosit Minijatura u Jugoslaviji. Muzej za umjetnost i obrt, Zagreb, April-Juni, 1964.
     2	J. Ebersolt, La miniature byzantine, p. 74.
      3	J. E b e r s o 11, op. cit., p. 62.
     * Pästrat la biblioteca publica din Leningrad. Reprodus in Hcmopun pyccxoio opHdMemna c XI do XVI cmonermiH no dpeenuM pyKonucHM. Bu3aHtnuitCKUÜ opHdMemn XI—XII es., Mos-cova, 1870, vol. I, pl. XV, fig. 2.
     5	J. Ebersolt, op. cit., album, pl. XXI, XXXII.
     6	VI. Stasov, op. cit., pl. CXLVI 8.
     7	S. Der. Nersessian, op. cit., album, pl. XLI/133, 141.
    8	S. Der Nersessian, op. cit., album LXV—LXXXIV.
     9	I. D u i c e v, EoAzapcKue jiutfeeue pyKonucu XIV eexa, in M. V. § c e p k i n a, EojieapcMH Muuuamwpa XIV eexa, Moscova, 1963, p. 7 — 19.
     10	Ibid., p. 15.