IOAN BOGDAN
9
la sàrbàtorirea centenarului, cit §i ecoul pe care iniziativa acestei manifestàri 1-a avut in tarile cu vechi traditii in domeniul slavisticii sìnt o dovadà cà numele §i opera lui loan Bogdan continua sa fie prezente in slavistica international. Sesiunea noastrà dobìnde§te astfel valoarea unui simbolal acelei largi colaboràri §i pretuiri reciproce, in atmosfera càreia s-a desfà§urat, atit de fructuos, activitatea §tiintificà a lui loan Bogdan. Ea este §i o expresie a spiritului in care se desfà^oarà astàzi, pe linia unei frumoase traditii, activitatea §tiintificà a slavi§tilor romàni.
     Lucràrile sesiunii au continuat prin prezentarea urmàtoarelor comunicàri: acad. Petre Constantinescu-Ia§i §i C. N. Yelichi, loan Bogdan—istorie; acad. Dj. Sp. Radojicic, « Bulgaralbanitoblàhos» si « serbalbanitobulgaróblahos» — dona caracteristici etnice ale sud-estului euro-pean in see. al XIV-lea si al XV-lea. Nieodim de la Tismana si Grigorie Tam-blae ; prof. P. P. Panaitescu, loan Bogdan si cultura medievalà la romàni ; G. M i h à i 1 a, Mostenirea filologica si lingvisticà a lui loan Bogdan.
    Lucràrile sesiunii au fost reluate dupà amiazà, cìnd au prezentat comunicàri : Valeria Costàchel, Contributo lui loan Bogdan la studiul institutiilor medievale romànesti ; V. Chelaru, loan Bogdan si scoala isto-rico-filologicà a lui B. P. Hasdeu ; D. Strungaru, Lexicografia slavo-romàna din see. al XVI-lea si al XVII-lea in lumina cercetàrilor initiate de loan Bogdan.
    In dimineata zilei de 9 decembrie au fost prezentate comunicàri privind ìndeosebi probleme de istoria culturii romàne§ti, care §i-au gàsit o prima enun-tare in preocupàrile §i studiile lui loan Bogdan: acad. Emil Petrovici, Documentele slavo-romàne ca monumente ale limbii romàne ; F. V. M a r e s, Acrostihul slav din manuscrisul de la Biblioteca publicà « Saltikov-Scedrin» din Leningrad (sign. Q I 1202); I. C. Chitimia, Romane populare romànesti venite prin filiera slava : Alexandria ; Corina Nicolescu, Orna-mentatia manuscriselor slavo-romàne din Transilvania ; A. B a 1 o t a, « Pove-stirile» despre Vlad Tepes ; E m i 1 Vrabie, Limba povestirilor slave despre Vlad Tepes; §erban Papacostea, Geneza si ràspindirea povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Tepes ; Dumitru Fecioru §i Dan Zam-f i r e s e u, Literatura bizantina si slava in vechea cultura romàneascà ; E 1 e n a Linta, Documente in limba polonà emise de cancelariile domnilor romàni (see. al XVI-lea—al XVII-lea).
    Dupà amiazà au fost prezentate comunicàri consacrate aceleia§i tematici, precum §i corespondentei lui loan Bogdan: P. O 11 e a n u, « Postilla de Nea-govo» in lumina versiunilor romànesti ; A. V r a c i u, Limba si cultura slavonà in Lituania, in Evul mediu ; I. C o 1 a n, Din corespondenta inedita a lui loan Bogdan ; I. Roman, ìnsemnàri pe manuscrise slavone din Maramures pàstrate in Biblioteca orasului Sibiu ; Z 1 a t c a Iuffu, Manuscrisele slave din biblioteca si muzeul mànàstirii Dragomirna ; Olga Stoicovici, Manuscrise slave din biblioteci bucurestene ; P a u 1 Mihail, Manuscrise slave din colecfii particulare.
     Intrucìt comunicàrile din aceastà zi au pus in discutie probleme de specia-litate, expunerea lor a fost urmatà de discutii, la care au luat parte P. Olteanu, I. C. Chitimia, V. Bràtulescu, G. Mihàilà. Concluziile primei parti a sesiunii au fost trase de acad. E. Petrovici, care a subliniat cà lucràrile prezentate, ilustrind una din directiile esentiale de cercetare trasate de loan Bogdan, §i