152
DIOMID STRUNGARU
    Nu-i greu de demonstrat nici dependents lexiconidui lui Mihai din 1672 de lexiconul lui Staicu, incheiat in preajma anului 1670. Confruntarea, rind cu rind, a manuscriselor 312 §i 3473 ne duce la aceastà constatare certà.
    In ce prive§te dependenta lexiconului lui Mihai Logofàtul de lexiconul gràmàticului Staicu, aceastà situatie fiind mai putin evidentà, reproducem citeva articole, acelea§i din ambele manuscrise, in vederea unei comparatii intre ele.
Manuscrsul 312 Manuscrisul 1348  
   (Staicu)    (Mihai Logofàtul) 
 aNKHpa — mitele corabiei ce aruncà in mare cu funie §i tin corabiia
 aae^ hah HaS'iiicA = invatà-te. ¿ai^stí = slova dentii in buchile ovreegti, §i inceputul plingerii Eremiei proroc B(3A\A'KKH0 = fàrà gilceavà, cu tàceare
 E(3A\a'KCtkSk> = petree fàrà gilceavà, cu tàceare
 KC3AvkpHkiH = cel fàrà màsurà
 BI3MÌJCTHKIH = cel fàrà de loc, fàrà cuviintà
 EtcnmaAÌÌ = fàrà grije
 KpaK'K = nuntà.
 KpaKiS HpHlVKp-fcTfHÌi HHCTO CKEAKÍCTH
 Ttao. H ai|ie cT( hs eSaìtk, HiiKa<ft JKt E8An"K n«A3a RpanìS = Dobinda nuntei iaste a pàzi trupul curat. Iar(à) de nu va fi aceasta, nici un
                         t c
 folos nu va fi de nuntà 3Aa Ef.. .
JHKHpki = mátele corabiei ce aruncà in mare cu funde §i tin corabia
K(3A\0AKM0 = fàrà gilceavà, cu tàceare
E(3M’kpHK)H = cel farà de loc, fàrà de cuviintà
EC3nmaAYi = fàrà de grije Epaxii = nunta
    0 scurtà privire asupra acestor articole, luate la intimplare din primele foi ale celor douà manuscrise, ne dà prilejul citorva constatàri importante. Astfel, explicatia la primul artieoi ailKHpa «ancora», e redatà de Staicu prin expresia « mitele coràbiei»1. Sensul acestei expresii nefiind eunoscut, probabil, lui Mihai Logofàtul — sau, poate, din cauza neatentiei — acesta formuleazà o altà explicatie:« mátele corabiei», schimbìndu-i astfel in mod eronat sensul reai.
    Al doilea §i al patrulea artieoi sint dintre acelea pe care Mihai Logofàtul le lasà la o parte, socotindu-le, pe cit se pare, nu atit de importante pentru a ocupa un loc in lexiconul sàu.
    Al tredea articol, cu exceptia unor mici deosebiri de grafie, e reprodus intoemai.
1	Este un calc evident dupà sirb. au'ikj « pisicà», fi «ancora» (Hasdeu, Cu virile...,
I, p. 291). Insusi Staicu traduce in altà parte (la f. 208) cuvintul slav Mk'iKd prin «càtu^à», sens apropiat de al cuvintului modern« ancorà».