UN MANUSCRIS AL LUI RADU DIN MÂNICEÇTI
365
      Domnitorul catre care se ìndreptau gindurile lui Radu Cràmàticul era Radu, fiul lui Mircea, menzionai fi el in insemnarea tinaia, fi càruia de fapt ìi ìnchinà aceastà lucrare, afa cum reiese din rinduriie de pe p. 70v.
     Ms. 873 prezintà pentru noi o deosebità importanza. El este a doua lucrare cunoscutà pina acum a gràmàticului Radu din Mànicefti. Existen^a acestui manuscris confirmà cele menzionate de autor cu privire la activitatea sa in perioada petrecutà in Bulgaria.
     Lucràrile sale, dar mai ales ampiele însemnàri . — cu pasaje copiate sau imitate3, dar fi cu numeroase date personale prezentate simplu fi emofionant — ne contureazà o figurà inte* resantà a vie{ii noastre culturale din trecut. Prin viafa fi activitatea sa, Radu din Mànicefti mai ilustreazà o pagina a istorie! poporului nostru fi a relafiilor lui cu cel bulgar.
       1 Astfel, de exemplu, apelul càtre cititor, pentru iertarea eventualclor greçeli, cìt fi explicarea cauzei lor (pasaj reluat si in Epilogul Tetraevanghelului románese) ne intimpinà si in alte însemnàri de copiati, cum ar fi in Tetraevan-ghelul slavonesc din 1537, inceput in l'ara Romàneascà fi terminât la Muntele Athos, la cererea egumenului Misait de la mìnàstire Bistrija (mr. 744, p. 381, Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Rotnània. De altfcl, cu acest manuscris, foarte frumos executat, Tetraevanghelul slavonesc din 1574 are comune çi únele ornamente. Apropierea fácutá nu vrea sâ demonstreze dependente acestor douá manuscrise. Unele dintre aceste ornamente $i initiale, cum am vâzut, ne duc încâ la Evanghelierul slavonesc (1512) sau Liturghierul slavonesc (1508) aie lui Macarie.