124
PANDELE OLTEANU
    Pentru ca poporul sä inteleagä, trebuie in primul rind ca preotii sä fie pregätiti, invätati. De aceea el se intreabä: cum vor putea popii, care «nu §tiu, nece inteleg sfinta scripturä, sä invete pre mifelamea?»
    Dar preotii nu trebuie numai sä fie invätati. Ei trebuie sä gräiascä in limba poporului, care nu intelege nimic cind «popa boscorodeste in besérecá», adicä atunci cind popa vorbefte sau cite§te intr-o limbä sträinä (CC 1, 172 ; PN, 83).
CC1, p. 264	PN, p. 166
  « Oamenii merg la besearecä ca acolo	«Xoahttj Jiroflé flo qepKBe luto 6bi
impreunä cu popa §i cu tot norodul	TaMi y mìctì H3i> nonoMi h h3t> sä faci rugäciune fi cereri top intr-una yceJWb HapoflOMT» luto 6bi y^HUH mo-cu un glas si cu o limbä gräind...» jiHTBy h npy3b6y yce oòho oònuMb rojio-
                                           COM'b H OflHbIM H3MK0MT>. . . 1
    in aceeafi omilie, slavona este ataeatä direct, ca o limbä sträinä, nein-teleasä de popor:
CC1, p. 263	PN, p. 165
  « Oamenii mergü in beseareci cum «Jliofle xoahti. flo qepKBe luto 6bi acolo popa sä spuie cuvintul lu Dum- Ta.w nyni> nponoBt^aBij cjiobo Bo>Kee, nezeu, Sfinta Evanghelie in limba pe cBHToe eBaHrejiie, na H3biK, KOTpbiMi> care gräiesc oamenii sa putem intelege MoeAnmb jwode, lumo 6bi moiau p03y.ui-noi miselcmea. Ce folosü e lor dacä mu yooeuu. IIIto xoCHyeTT. hmt>, kojih popa gräieste in limba stràini ruma- nynt Moeunn no R3UKy uyzicoMy, luto nilor sirbeste de nu intelegu sau pre ohh He p03yMeL0T 2. altä limbä, ce nu vor intelege ascul-tätorii.
    Observäm cä expresia « rumnailor sirbefte», adicä «in limba slavä», din Cazania lui Coresi nu apare in Postilla de Neagovo, pentru cä acolo nu-§i avea rostul (ea reprezintä desigur un adaos al traducätorilor romàni), ln sehimb, reiese cä slavona e privitä ca o limbä sträinä §i din punctul de vedere al slavilor ucraineni. De§i n-o spune explieit, evident cä este vizatä §i ea in expresia «MOBUTTj no H3biKy ^y»C0My», din moment ce autorul o ínlocuie§te, printr-un act revolutionär, cu vorbirea populará a ucrainenilor din Maramure§. ín acest grai slav local se traduc pentru prima oarà chiar citatele din scripturä, pe care nici Ivan Vi§enski nu le traduce in limba vorbitä folositä in scrierile sale, ci le lasà tot in slavonà 3.
    Conducindu-se dupà modelid husito-reformat fi räspunzind eerintelor societàtii in care tràia, autorul prototipului a ridieat cu curaj limba vorbitä a poporului la rangul de limbä a scrisului bisericese. Se pun astfel bazele limbii literare ucrainene, in a cärei istorie« Pustilele» de Tekovo §i de Neagovo oeupà un loc ecbivalent cu traducerile maramure§ene si tipariturile lui Coresi pentru istoria limbii romane literare.
      1	« Oamenii merg la bisericà pentru cà acolo impreunà cu popa fi cu tot poporul sà facà rugàciune fi cerere, to|i impreunà cu un singur glas fi cu o singurà limbi».
     2	« Oamenii se due la bisericà pentru cà acolo popa sà invete cuvintul lui Dumnezeu, sfinta evanghelie in limba in care vorbesc oamenii ca sà poatà intelege sàrmanii. Ce folosesc ei daca popa le vorbefte intr-o limbi striinà, pe care ei nu o inteleg».
     3G. Gerovski, Jazyk Podkarpatské Rusi, in Ceskoslovenská Vlastiveda, III, Jazyk, Praga, 1938, p. 438-485.