234
EMIL VRABIE
     Morfologia. Nici arguméntele de ordin morfologie asupra limbii Povestirilor slave despre Vlad fepef, pe care le aduce P. Olteanu in sprijinul tezei domnici-sale, nu sint, dupa pàrerea noastrà, convingàtoare.
     15.	Nu este sigur cà amestecul desinenjelor -a fi -u la genitivul singular al temelor in -o- provine, cum considera P. Olteanu, din graiurile « carpato-ruse» (p. 57). càci nu mai pujin ràspindit este acest fenomen in velicorusà, bielorusà fi ucraineanà, lucru ilustrat fi comentat pe larg incà de A. A. §ahmatov l.
     16.	Nici coexistenja formelor de locativ singular (teme -o-) in i- fi -u, descoperite in textul slav al Povestirilor fi cunoscutà fi in graiurile ucrainene din Carpazi, nu poate constitui, dupà pàrerea noastrà, un argument in sprijinul tezei carpatice (p. 59), càci locativul singular in -u alàturi de cel in -e ( < 'ì; ) este bine cunoscut in toate cele trei limbi de ràsàrit (S a li in a t. o v, lucr. cit., 249—257).
     17.	Substantívele masculine cu tema in -o-, serie autorul tezei carpatice, sint folosite in manuscrisul lui Eufrosin cu vechea desinenjà de nominativ plural -t, « pàstratà in multe dialecte ruse din Carpazi» (p. 60).
     Ne permitem sa atragem atenjia cà desinenza -i la nominativul plural al acestor teme este freeventà fi in scrierile rusefti din secolul al XV-lea, fapt pe care teza carpaticà nu-1 menjio-neazà fi de care nu Jine seamà. Exemple : in Letopiseful din 1425: euuoeamu (Creslom., 151), lopoòu (Crestom., 157); in Zadonfcina : eopoHti, opJiu (Crestom., 170) etc.
     18.	Este adevàrat cà in velicorusà contemporanà nu existà desinenza de nominativ plural -ove, ca in textul lui Eufrosin: pristavove, gradove (p. 61). Dar, in monumentele scrise din secolul al XV-lea fi de mai inainte -ove era larg ràspindit in limba rusà, fenomen ilustrat fi comentat pe larg de A. A. §ahmatov (lucr. cit., 260—263). P. Olteanu nu menjioneazà insà acest lucru, defi, dupà pàrerea noastrà, ar fi fost absolut necesar. Simpla « pàstrare» a desinenti -ove in graiurile ucrainene din Carpazi nu poate fi un argument in sprijinul tezei carpatice asupra originii protografului slav al Povestirilor.
      19.	Se afirma cà desinenza de genitiv plural -ej (gosüdarej, Ijudej) ar fi pàtruns in proto-graful slav al Povestirilor din graiurile « ruse carpatice», càci in limbile slave de sud fi de apus aceastà desinenza nu este cunoscutà (p. 62). P. Olteanu nu aratà insà cà desinenza de genitiv plural -ej are o largà ràspindire in toate limbile slave de ràsàrit fi, in primul rind, cum a aràtat
A.	A. ¡jSahmatov (lucr. cit., 272 — 273), in velicorusà.
     20.	Ocupindu-se de instrumentalul plural de tipul sii posadniky din Povestiri, P. Olteanu menjioneazà cà aceastà forma exista fi in rusa veche, insistind apoi cà e freeventà in graiurile carpatice (p. 63). Aceastà frecvenjà nu poate insà fi nicicum un argument in sprijinul tezei carpatice asupra originii protografului slav al Povestirilor, deoarece instrumentalul plural in -bi este bine reprezentat fi in scrierile rusefti din secolul al XV-lea, inclusiv in documente. Exemple : in Zadon$cina : ipeMMnb oydoAbifU 30A0ueHbiMU meMMbi uepAenuMit ufunibi (Crestom., 169); in Colatoria... : c tnaeapuufu csoumu (Crestom., 229); c caÓA^MU da c ufumu (Crestom., 234); intr-un document moscovit din iulie 1451: a e3bi csoumu... u co ec^MU yxwdu (Documente, 176) etc.
     21.	ín Gramatica slavo-ruthena Mihail Luckaj (1789—1843) considera desinenza -i de la genitivul, dativul fi locativul singular al temelor femmine in -Í- ca fiind proprie slavei bisericefti fi rusei subcarpatice. Aceastà afirmajie a lui Luckaj nu poate fi transformatà insà intr-un argument in sprijinul tezei carpatice asupra protografului slav al Povestirilor, càci fórmele de tipul mnogo koristi, bez milosti, ot radosti din manuscrisul lui Eufrosin citate de P. Olteanu (p. 66) sint, fi erau fi in secolul al XV-lea, cúrente fi in velicorusà populará (A. A. §ahmatov, lucr. cit., 291 — 292).
     22.	Comentind locativul singular in -i de la temele in -ja- fi referindu-se in particular la fórmele vo svojej zemli fi v mojej zemli, P. Olteanu le apropie de slava carpaticà, de cehà fi de slovacà, precum fi de « slava din nordul Transilvaniei» (p. 66), fàrà sà menfioneze insà, ca fi cum acest lucru ar fi fost lipsit de orice importanjà, cà aceeafi desinenjà -i era curentà in velicorusà din secolul al XV-lea. Exemple : in Càlàtoria ... : « btHÒ'kuckou ok 3e.1t.nt kohu
     1 A. A. § a h m a t o v, HcmopuuecKan M0p<f>0A0zun pyccKoio H3biKa, Moscova, 1957, p. 240-249.