172
ELENA LINfA
familiei. Astfel, dintr-un document adresat de solul polon Drozynski hatma-nului Poloniei Jan Zamojski, la 24 februarie 1594, in care relateazà convor-birea avuta cu Aron Vodà, reiese cà sora lui Petru Aron (sotia lui Orzechowski) i§i ajuta fratele servindu-i drept tàlmaci:
    «Od hospodara woloskiego iestem dosic luzznie przyi^ty. Pytalmie: mam li z nim co mowic in secreto ? Wzial mi^ na pokoi, tam sami dway, trzecia pani Orzechowska, siostra iego, t-himaczil-a»
    Folosirea limbii polone la curtea moldoveneascà in a doua jumàtate a secolului al XYI-lea este favorizatà §i de prezenta aproape permanentà pe lingà domnie a unor inaiti slujitori polonezi, militari sau nobili, care fie cà erau in slujba domnilor moldoveni, fie cà veneau in misiuni, sau erau in trecere spre Poarta Otomanà 2.
     Nu ne sint cunoscute numele persoanelor care indeplineau functia de pisari de polonà, ceea ce ingreuneazà munca de grupare a documentelor. Din insemnà-rile ràmase cunoa§tem numai pe Teodor Rudirìski, care semneazà la 11 martie 1610 pe un document de limbà ucraineanà cu demente polone §i scris cu carac-tere latine 3 §i pe Iwitsult logofet, care serie fi semneazà la 13 iunie 1613 o scrisoare in limba polonà4. ìn afarà de dieci, intilnim unele nume de secretari domnegti de origine polonà, cum ar fi secretarul lui Ieremia Movilà, Lacki 5, sau Stanislaw Czanski, in serviciul aceluiagi domn6.
     Personalitatea cea mai marcantà pentru relatiile culturale romàno-polone din aeeastà perioadà este Luca (Lupu) Stroici7. E1 este cunoscut la curtea
      1	« Am fost primit destili de rece de domimi Moldovei. M-a luat ìn càmàrile dormienti çi acolo (am ramas) noi doi §i cu doamna Orzechowska, sora lui, care traducea» (Hurm. Supl. II, vol. I, p. 327).
     2	P. P. Panaitescu, Colatori poloni in fàrile romàne, Bucureçti, 1930, p. 3—5; Dinu C. Giurescu, Ion Voda cel Viteaz, Bucureçti, 1963, p. 33; M. C o s t i n, Letopisetul, p. 45, 54; Hurm. Supl. II, vol. I, p. 441, vol. II, p. 102 ç.a.
      3	Hurm. Supl. II, vol. II, p. 357.
      4	Ibidem, p. 375. Este de presupus cà pe originalele documentelor se mai aflà fi alte nume care nu au fost menzionate in edibile existente.
     5	Cf. P. P. Panaitescu, Istoria lui Mihai Viteazul, p. 91.
     6	Hurm. Supl. II, vol. I, p. 593. Functia aceasta de secretar la scaunul Moldovei era unanini cunoscutà çi solicitatà de nobilii polonezi poate pentru rentabilitatea ei. Deducem aceasta çi dintr-o scrisoare in care Ieremia Movilâ se scuzà fafà de J. Zamojski cà nu poate sà primeascà în serviciul sàu pe un oarecare Szymkowicz, recomandat de dînsul, deoarece tara este înfo-metatà çi nu poate sâ plâteascà atît cît cere candidatul. Hurm. Supl. II, vol. II, p. 321 — 322.
     7	Iorga il considéré descendent din familia Stravici, atestatà in documéntele secolului al XV-lea (Istoria literaturii religioase a románilor pina la 1688, p. CXIII). Era un om cult, studiase in strâinàtate împreunâ cu Ieremia Movilâ .B. P. Hasdeu afirma in Luca Stroici pârintele filologici latino-romàne (Bucureçti, 1864): «El fu crescut în çcoalele Germaniei, în Çara nemteascâ, împreunâ cu Ieremia Movilâ» (p. 5 — 6). Cunoçtea greaca, latina, germana, italiana, polona ¡ji slavona. Datorità acestor calitàfi a fost fàcut mare logofàt de càtre Despot Vodà în 1562, deçi era încà tînàr (« Nu putea avea atunci nici 30 ani» — Hasdeu, op. cit., p. 6).
     Dupà câderea lui Despot çi întoarcerea Làpusnenilor la domnie, Luca Stroici este înlàturat din funefia de mare logofàt. la parte la complotul pentru înscâunarea lui Ion Vodà, dar noul domn are rezerve chiar si fafâ de susfinàtorii lui çi nu-1 repune în tunctie. Abia Iancu Sasul, euns tient de valoarea de poliglot a lui Stroici, îl numeçte din nou mare logofàt al Moldovei, dregàtorie pe care o define çi sub Petru Schiopul, în a doua sa domnie.
     în 1591, o datà cu venirea lui Aron Vodâ la tronul Moldovei, Luca Stroici împreunâ eu frajii Movileàti çi cu alti boîeri, fuge în Polonia, unde se bucurà de ocrotirea lui Jan Zamojski. In 1593 lui Ieremia Movilà çi Luca Stroici li se recunosc la seimul din Varçovia indigenatul çi prerogativele de nobili poloni (Niesiecki, Herbarz Polski, Lipsk, 1839—1846, vol. 8, p. 536), prin actul semnat de Sigismund al III-lea (Hurm. Supl. II, vol. I, p. 325 — 326).
     în 1595 cînd Ieremia Movilà devine domn în Moldova, Stroici recapâtâ dregàtoria de mare logofàt, fiind foarte bine apreciat de câtre domnitor, dupâ cum reiese dintr-o scrisoare a