IOAN BOGDAN IN CADRUL ACADEMIEI ROMANE 73 la Haga, care opresc confiscarea in timp ile ràzboi a manuscriselor vechi, nu numai eind sint avere particulars, ci §i cìnd sint averea statului» x. Ca o consecintà directà a acestor interventii, intre care §i o audientà la feldmare-§alul Mackensen, toate manuscrisele au fost restituite Academiei, pentru ca apoi, dupà ce marele nostru slavist a alcàtuit o descriere amanuntità, in ziua de 17 iunie 1917, sa fie luate din nou numai 305 volume dintre cele mai pretioase manuscrise slavone 2, dupa o prealabilà cercetare a unui slavist strain, profe-sorul Goetz de la Universitatea din Bonn 3. Tot I. Bogdan a fost acela care, dupà ìncetarea ràzboiului in ziua de 6 ianuarie 1918, a alcàtuit, in numele Academiei, declaratia cu privire la pagu-bele provocate prin ridicarea « cu forta, netinindu-se seama de protestàrile Academiei» a celor 305 manuscrise ale Academiei, « ìmpreunà cu 7 volume de acelai-i fel de mare valoare artisticà prin scrisul §i legatura lor, aduse la Academie de la Muzeul national de antichitàti din Capitala», dupà care preciza: « Aceste volume nefiind articole ce se pot gàsi in comert, evaluarea lor trebuie fàcutà astfel: 305 volume a lei 1.000 ..........lei 305.000. 7 volume a lei 5.000 ..........lei 35.000» 4. Dar I. Bogdan, care s-a stràduit §i a depus toate eforturile pentru adunarea, pàstrarea §i inapoierea acestor manuscrise, a incetat din viatà aproape cu un an inainte de restituirea lor càtre Academie (mai 1920) 5. I. Bogdan a contribuii esential la gruparea in Academie, for superior al culturii romànesti, a elementelor celor mai valoroase, care prin activitatea lor au fàcut cinste §tiintei romàne§ti. Astfel, in §edinta sesiunii generale din 27 mai 1909, prezintà expunerea de motive in baza càreia sectia istoricà propunea alegerea lui Constantin Giurescu ca membru corespondent 6. In § e dint a din 18 mai 1911, in numele sectiei istorice, I. Bogdan propune alegerea lui Yasile Pirvan ca membru corespondent al Academiei §i prezintà activitatea acestuia 7, iar apoi exact dupà 2 ani, in §edinta din 18 mai 1913, tot el cite§te expunerea asupra activitàtii §tiintifice a lui Y. Pirvan, in vederea alegerii acestuia ca membru activ 8. De asemenea, la propunerea lui I. Bogdan, in §edinta sectiei istorice din 14 mai 1915, S. Mehedinti a fost ales membru al Academiei (I. Bogdan a citit expunerea asupra activitàtii §tiintifice a acestuia in ¡jedinta din 1 AAR, Seria II, t. XXXIX, Procesele verbale ale $edin{elor din 10/23 ianuarie 1917 p. 59—61; 13/26 ianuarie 1917, p. 61—64; 2 februarie 1917, p. 66 — 67. 2 Iniziai, in noaptea de 9/22 ianuarie 1917 au fost luate 607 manuscrise, iar ulterior, dupà selectare, autoritatea militarà germanà a luat 305 manuscrise si le-a predat reprezentant ilor armatei bulgare (colonel Stanciov $i locotenent Oreskov), spre a fi trimise la Sofia (Vezi« Analele», Seria II, t. XXXIX, Procesul verbal al jedin^ei din 24 mai 1918, p. 103—105). 3 Ibid. 4 Arhiva Academiei, 1919, A-8, Dosarul nr. 107 ; vol. I, Obiectul Despàgubiri de razboi, text manuscris I. Bogdan. 6 Restituirea manuscriselor — adevàrat tezaur national — a fost rezultatul intervenfiilor Academiei, prin Ministerul Afacerilor Stràine, pe lingà legatile statelor prietene (Arhiva Academiei, Dosar nr. V, voi. 39, Procesul verbal al §edin|ei din 11 aprilie 1919). In Procesul verbal al sedinoci din 7 mai 1920 (AAR, Seria II, t. XL, p. 52) se consemneazà faptul cà Ministerul Afacerilor Stràine a comunicat Academiei cà manuscrisele au fost preluate de Comisarul romàn din Sofia. In §edinja urmàtoare (14 mai 1920) se comunicà intrarea manuscriselor in patrimo-niul Academiei (« Anale», Seria II, t. XL, p. 52—53). 6 AAR, Seria II, t. XXXI, Procesul verbal al $edin{ei din 27 mai 1909, p. 208—210. 7 AAR, Seria II, t. XXXIII, Procesul verbal al fedin}ei din 18 mai 1911, p. 147—149. 8 AAR, Seria II, t. XXXV, Procesul verbal al §edin{ei din 18 mai 1913, p. 153 — 154.