10AN BOGDAN
11
litatea de om de stiinfà a lui loan Bogdan isi are ràdàcinile in viata sodala si culturali a Brasovului, anterior si contemporan lui». Evocind apoi formarea §i activitatea ftiintificà a savantului, dominata de o perspectivà realista, de un puternic simt al adevàrului ftiintific §i al obiectivitàtii, prof. Elena Geor-gescu a schitat un tablou al Bra§ovului zilelor noastre care, continuind traditale vietii culturale din trecut, este astàzi nu numai un puternic centru industrial, ci §i unul cultural. « Aniversarea celor 100 de ani de la nasterea lui loan Bogdan, iniziata in capitala si in Brasov, chiar in scoala in care cu decenii in urmà si-a purtat gindurile invàtdturii si ilustrul savant de mai tirziu, este pentru noi toti, pentru generabile virstnice si tinere, un frumos si cetàfenesc exemplu de pretuire a celor care au promovat stiinta si cultura romàneascà».
    A luat cuvintul apoi, in numele oaspetilor stràini participanti la sesiune, prof. Nullo Minissi:
    « Sint bucuros sa fac cunostinfà cu slavistii romàni intr-o ocazie asa de solemnd — a spus domnia-sa —.In numele colegilor stràini aici prezenfi doresc sa exprim recunostinfa noastrà cà am fost invitaci cu atita cordialitate la aceastà aniversare, ce poatefi considerata o sàrbàtoare de familie a slavisticii romànesti, nu numai pentru cà ea are loc in orasul lui loan Bogdan si cu participarea celor apropiafi ai ilustrului cercetàtor, dar si pentrucà reprezintà oarecum aniversarea nasterii slavisticii romàne ca disciplinà autonomà.
     Socotesc cà prezen(a mea si a celorlalfi colegi din alte fari are o semnificafie mai adincà decit aceea a unei intilniri prietenesti, dar ocazionale. Intr-adevàr, astàzi, prima sorcina a oamenilor de culturà constà in punerea bazelor pe care se vor construi sintezele noi, ducind la o dezvoltare a civilizaliei. Colaborarea international, mai ales intre specialista din acelasi domeniu stiintific, este condi(ia de realizare a acestei perspective mai inalte. Prezenfa noastrà, a celor venifi din alte ¡ari, se justificà aici prin acest spirit. In numele lui eu và mulfumesc cà ne-afi primit cu atita afecfiune si fac urarea ca aceastà aniversare sà aibà valoarea unui simbol si sà coiìstituie inceputul unei colaboràri mai intense si al unei infe-legeri reciproce».
    Conf. G. M i h à i 1 à, seful catedrei de limbi slave de la Universitatea din Bucuresti, a vorbit despre loan Bogdan — intemeietorul scolii de slavisticà de la Bucuresti, iar lect. Lucia Djamo-Diaconità despre loan Bogdan in cadrul Academiei Romàne si al slavisticii europene.
    Luind cuvintul, in numele colectivului de profesori fi al elevilor Liceului nr. 1 din Brafov, prof. Toma Leoveanu, directorul liceului, a spus :
     « Figura proeminentà din istoria culturii noastre a profesorului loan Bogdan a fost evocatà sub diferitele ei aspecte complexe de tofi cei care au vorbit de la catedra acestui vechi locas de culturà, in care ne gàsim astàzi cu tofii si in cuprin-sul càruia loan Bogdan, ca elev, s-a adàpat la izvoarele primelor inceputuri de lumina creatoare.
    Scoala noastrà, care a deposit un secol de existenfà, s-a nàscut in 1850, in climatul revolufionar al refugiatilor din Tara Romàneascà de pe vremea lui Tudor Vladimirescu si al revolufionarilor din 1848, printre care amintim pe Vasile Alecsandri. Ea a avut menirea sà dea stràlucire ideilor de unitate nationalà si sà contribuie in sens umanitar la ridicarea si propàsirea poporului nostru.