IOAN BOGDAN — ISTORIO
27
§i d-sale ii datorez primul impuls pentru aceste studii» 1. loan Bogdan arata in aceeafi prefatà cà a putut face studii « in centrele de càpetenie ale culturii slave».
    Din citatele de mai sus reiese dar cà, sub influenza lui Hasdeu, loan Bogdan s-a indreptat spre studiile slavo-romàne. E1 fi-a dat seama de importanza acestora fi le-a abordat ca pe o disciplinà ftiintificà de sine stàtàtoare. Studiile sale fàcute nu numai in tàrile slave, ci fi in afara lor, in Austria fi in Germania, i-au dat posibilitatea sà priveascà lumea slavà de pe pozitia unor fcoli lipsite de prejudecàti. In sfirfit, loan Bogdan, fi-a dat seama cà in afarà de limbile slave vechi, istoricul ce urma sà se bazeze in cercetàrile sale de istorie romàneascà pe documento fi cronici slave — interne fi externe — trebuia sà cunoascà fi limbile slave moderne, pentru a intelege institutiile fi in general organizarea multilateral a vechii societàtii romànefti. E1 trebuia sà studieze fi sà cunoascà institutiile sociale, politice fi religioase, viata rnate-rialà, obiceiurile juridice ale slavilor cu care am stat in strìnse relatii. Cunoa-fterea limbilor slave moderne dàdea aceluiafi istorie posibilitatea de a fi la curent cu lucràrile ce apàreau in tàrile slave fi care, in mare màsurà, interesau fi istoria noastrà. Pe acest drum primul cercetàtor fusese Hasdeu, fi loan Bogdan a recunoscut in repetate rinduri meritele acestuia. Pe acelafi drum, dar inarmat cu o metodà care excludea ràtàcirile romantice ale marelui sàu predecesor, se angajeazà tinàrul invàtat, dind in scurta sa viatà lucràri care ifi pàstreazà valoarea fi astàzi, bineinteles cu rezervele de care trebuie sà tinem seama avind in vedere progresele ftiintei in mai bine de jumàtate de secol ce s-a scurs de la aparitia lor.
    Una din principalele preocupàri fi realizàri ale lui loan Bogdan a fost publicarea izvoarelor istorice — cronici fi documente slave. Este deajuns sà mentionàm cà, dacà pinà la loan Bogdan vechea istoriografie moldoveanà ìncepea cu Grigore Urecbe, el a descoperit fi publicat vechile cronici slave moldovenefti. Este vorba de cronicile din secolele al XY-lea fi al XYI-lea pe care in parte le numim fi astàzi cu numele dat de loan Bogdan — Letopiseful de la Bistrifa fi Letopisetul de la Putna, cronicile din sec. XVI, adicà Letopi-sefele lui Macarie, Eftimie fi Azarie. De asemenea, el a publicat o serie de documente slave din see. al XIY-lea, al XY-lea fi al XVI-lea, dintre care citàm: Ciuci documente istorice din Biblioteca Imperiala din Viena, Bucurefti, 1889, in«Analele Academiei Bomàne», seria II, vol. XI; Documente si regeste privi-toare la relafiile Tàrii Romànesti cu Brasovul si Ungaria, Bucurefti, 1902, refà-cutà apoi ca o lucrare nouà in 1905 ; douà volume de documente provenite din cancelaria lui Stefan cel Mare, documentele poloneze privitoare la istoria noastrà, publicate in colectia Hurmuzaki f.a.
    Toate aceste materiale istorice — documente fi cronici slave — reprezintà texte ce intereseazà atit pe filologi, cit fi pe istorici. Ceea ce il preocupà in primul rind pe istorie sint afirmatiile, ftirile, datele noi pe care le oferà textele cronicilor fi documentelor. Filologii se intereseazà in primul rind de limba acestor texte. Pentru acefti cercetàtori faptul cà diftongul ia apare scris sub forma -fe sau a, cà pentru sunetul à se utilizeazà ’K, sau k etc. are o importanta de prim ordin, pe cind istoricii, in generai, acordà acestor probleme o atentie mai micà fi numai in anumite cazuri speciale. De aci anumite vederi
     1	loan Bogdan, Vechile cronici moldovenesti pinà la Ureche, Bucuresti, 1891, p. V1I-IX.