DOCUMENTE IN LIMBA POLONÄ
173
Moldovei o perioadâ foarte lungâ, de aproximativ 60 de ani (a mûrit la aproape 80 de ani, în jurul anului 1610), fiind mare logofàt sub 6 domni (Despot Yodâ, Iancu Sasul, Petru §chiopul, Ieremia Movilâ, Simion Movilâ, Constantin Movilâ). El a fundat §i a înzestrat împreunâ eu mitropolitul Anastasie Crimca mânâstirea Dragomirna 1. Sub controlul sàu s-au scris §i s-au tradus 2 majori-tatea documentelor de limbâ polonâ din aceastâ perioadâ, de§i, dupa eum vom vedea mai jos, putine sînt scrise de el personal.
     în secolele al XVI-lea çi al XVII-lea în caneelariile din Moldova s-au elaborat incomparabil mai multe documente de limbâ polonâ decît în fara Bomâ-neascà (deçi ne-au ràmas §i de acolo unele màrturii din timpul domniei lui Mihai Viteazul, Simeon Movilâ, Matei Basarab §i altii) ceea ce dovedeçte câ fenomenul stâ în legâturâ eu întreaga orientare politicâ a curtii moldoveneçti. în cancelaria domneascâ de la Suceava nu numai câ se scriau în polonâ scri-sorile destinate Poloniei, dar se §i traduceau în aceastâ limbâ unele documente scrise în alte limbi §i pe care domnii aveau interesul a le trimite în Polonia, a§a eum reiese din unele mentiuni fâcute în documente 3. Este de presupus câ traducerea se fâcea fie direct dintr-o altâ limbâ în polonâ, fie prin intermediul oral al limbii române.
     în perioada la care ne referim, în afarâ de scrisori §i traduceri de documente se mai scriau uneori în limba polonâ §i acte de omagiu 4 fi privilegii 5.
     Documentele pe care le avem în vedere în articolul de fatâ au fost gâsite, în marea majoritate, în arhivele polone (Ossolineum, Zamojski, Radziwill din Nieswiez, Czartoyrski) §i au fost publicate de diferiti editori ca autentice. « N-am admis în colectiunea noastrâ — declarâ I. Bogdan — nici un document care sâ nu se fi arâtat autentic din studiul comparativ eu alte izvoare contemporane» (Hurm. Supl. II, vol. I, p. VII). Din pâcate nu s-a urmàrit eu aceeaçi grije ca documentele sâ fie originale, sau sâ se faeâ specificâri în cazul unor côpii 6.
     Tinînd seama de unele déficiente aie culegerilor de documente existente, de o deosebitâ importantâ pentru analizarea acestui aspect al diplomaticii feudale românesti ar fi elaborarea unui « corpus» al tuturor documentelor în
acestuia catre Jan Zamojski, din 16 februarie 1590, in care íl apárá pe Stroici impotriva insul-telor aduse acestuia de catre un nobil polonez:
     « W ossobie posla naszego wielmoznego Lukasza Stroycza Iogofeta wiclkiego Ziem naszych Moldawskich, czlowieka zacnego, dobrego, cnotliwego, spokoynego y nic nikomu niewinnego» (ín persoana solului nostru, respectabilul Luca Stroici, mare logofát al t a r i i noastre a Moldovei, om valoros, bun, plin de calitá^i, 1 i ni s ti t si nevinovat la til de toatá lumea» — P. P. Panai-t e s c u, Doc., p. 67.
      1	Acestei mánástiri i-a dáruit si biblioteca sa, preluata apoi de Biblioteca Universitálii din Lvov. Printre cár^i a existat un catalog al bibliotecii de la Dragomirna, scris in slavoná, pe patru file de pergament (Cf. B. P. H a s d e u, Luca Stroici, p. 14—15,52).
      2	P. P. Panaitescu aratá cá atunci cind Stroici era plecat din cetatea de scaun, Ieremia Movilá trimitea soli piná la inopia acestuia din Polonia, pentru ca Stroici sá-i «traducá in polo-nejte scrisorile moldovene§ti» (Curs de istoria románilor, p. 57).
     3	« Trimitem ínál^imii Voastre, domnul nostru preamilostiv, scrisori de la sultán si de la pa§e, cu traducerea lor in poloná» (Hurm. Supl. II, vol. I, p. 514);«Tradusá din maghiará in poloná» (Hurm. Supl. II, vol. II, p. 290 — 292).
     4	Hurm. Supl. II, vol. I, p. 263-265, 344-345.
     6 Hurm. Supl. II, vol. II, p. 361.
      6	Astfel, in unele colec|ii se dau drept origínale in poloná anumite documente ca de exemplu, scrisorile lui Mihai Viteazul cátre Ieremia Movilá (Panaitescu, Doc., p. 93—96) si cátre moldovenii asediafi la Hotin (ibidem, p. 109—110), sau scrisoarea lui íytefan Rázvan din 12 octombrie 1595 cátre boierii moldoveni (Panaitescu, Doc., p. 15—16).