CÍTEVA DATE DESPRE FAMILIA LUI 10AN BOGDAN Pe marginea unor scrisori si documente inedite
ION COLAN (Brafov)
    Familia. Studierea vietii §i operei unui savant, ca $i a unui scriitor sau artist, nu se poate dispensa de cercetarea originii sale §i a familiei, menitä sä proiecteze lumini noi in conturarea personalitätii lui. Acesta este §i cazul lui loan Bogdan, strälucit fiu al Bra^ovului, asupra familiei càruia ne propunem sä aducem, in rindurile ce urmeazä, unele detalii §i precizàri 1.
    Tatäl säu, purtind acelafi nume, loan fí o g d a n, náscut ín 1832, era un modest comerciant din ^cheii Bra§ovului a. Locuia cu familia pe Str. Cacova de Sus (azi str. Constantin Vodä Brincoveanu, nr. 51, 49) 3. Este sigur cä dupá 1867 4 afacerile i-au mers destul de greu, astfei cä, mai tìrziu, prin 1880—1886, a trecut « in tara», la Sinaia, unde s-a angajat functionar. Prin 1889 il afläm « la sticlär'e» in Azuga 6. « Era un om bun, foarte amabil. .. » — i§i aminte§te
      1	¡n Transilvania regístrele oficíale de stare civilä au fost introduse abia la sfirfitul seco-lului al XIX-lea. Evidenza nominala a nafterilor, eäsätoriilor fi deceselor o aveau numai bise-ricile, in protocoale speciale. Uneori, la nafteri, se inregistra numai data botezului; alteori numai a nafterii fi, in vremuri mai noi, fi una, fi alta. De aici anumite nepotriviri: uneori se lua data botezului drept data a nafterii, Brafovul avind, pe atunci, patru biserici romànefti ortodoxe (douä in ¡jichei: bisericile Sf. Nicolae fi Si. Treime, una in Cetate, a sf. Adormiri, fi una in Brafovul Vechi, Sf. Treime), precizärile datelor de stare civilä la o familie intreagä devin dificile, cercetärile urmind a Jine seamä de aceastä situale. Astfel, cei 11 copii ai familiei Bogdan trebuie cäutaji in regístrele a 3 biserici, iar cum aceste registre sint azi fi la biserici, fi la Sfatul Popular al orafului, fi la Arhivele Statului din localitate — la fiecare din aceste institufii clte ceva — cercetärile in aceastä direc^ie sint mult ingreunate.
     2	ìncà din 1839 exista la Brafov o £rmä comercialä« Frafii Bogdan», cu prävälia in Tirgul Cailor (azi Str. G. Barifiu), « sub casa Capelei romànefti», cu«märfuri de cot fi cu articole de cea mai nouä moda pentru barbaci fi dame» (« Gazeta Transilvaniei», 1839, nr. 49, p. 196, col. 2). In 1869 un Iohann Bogdan avea prävälie in Klostergasse, nr. 563 (azi Str. 7 Noiembrie), cu maria de mercerie, moda fi galanterie (Schnittwarenhändler. In « Sächsischer Hausfreund. Ein Kalender. .. fur 1869■ ..», Kronstadt, anexa: Adressenbuch, XXI, p. 18). Este probabil cä in cadrul vechii firme« Gebrüder Bogdan», poate ca succesor al acestora, dar in condijii mai grele, sä-fi fi desfäfurat activitatea fi loan Bogdan-tatäl, negustorii romàni brafoveni decäzind dupä « räzboiul vamal» dintre Austro-Ungaria fi Romania. Lucia Bogdan, sora savantului, intr-o scrisoare din 26 dec. 1965 pe care ne-a trimis-o, precizeazä cä in spatele firmei «Gebrüder Bogdan» era casa lui loan Munteanu, fratele mai mare al mamei ei, Elena, fi confirmä cä acel Iohann Bogdan era tatäl celor 11 Bogdani braf oveni. Cunoscìnd acest amänunt fi faptul cä cele douä familii erau vecine pe Cacova, se explicä fi cäsätoria dintre loan Bogdan fi Elena Munteanu.
      3	Casa familiei Bogdan a fost renovatä dupä primul räzboi mondial, pe vechile temelii ridicindu-se ziduri noi, adäugiudu-se o micä mansardä, iar in locul liber al curfii de altädatä clädindu-se nifte anexe. Astäzi este locuitä de rude ale familiei Bogdan fi de alte persoane.
      4	Vezi nota 2.
6	Cf. scrisoarea cätre fiul säu, viitorul slavist, din 2 ian. 1889, in Biblioteca Academiei
 Romane, Mss. romänefti, nr. 5221, f. 10.
18 - c. 133