170
ELENA UNJA
nu are posibilítate sa le colationeze personal, sau cu ajutorul unei persoane competente, aga cà incearcà sà indrepte singur ceea ce i se pare cà a fost copiat gregit, lucru care nu a dat cele mai bune rezultate.
     In legatura cu imprejuràrile istorice, economice §i politice care au condi-tionat relatiile strinse dintre statele feudale románe§ti §i regatul feudal vecin ineepind din a doua jumàtate a secolidui al XIY-lea, existà o serie de studii pretioase J. Existà de asemenea studii cu referire in special la relatiile culturale romàno-polone 2. Nu s-a studiat insà pina acum in mod special un aspect important al acestor relatii, care implica in aeelafi timp legàturi politice §i culturale: intinsa corespondentà diplomatica in limba polonà intretinutà de cancelariile 'Jarilor Romàne 3. Éa atestà prezenta unei« sectii polone» in aceste cancelarii, arata interesul pentru limba polonà in societatea cultà a vremii §i dovedegte prezenta unor càrturari cunoscàtori ai acestei limbi. Studiul ambi-antei culturale in care a apàrut marea §coalà a cronicarilor moldoveni trebuie sà cuprindà neapàrat §i aceastà laturà, cu atit mai mult cu cit, a§a cum se va vedea, curba parcursà de diplomatica romàno-polonà urmeazà in esentà evolutia eelorlalte manifestàri ale prezentei culturii §i limbii polone, prin diferiti emisari ai sài, in viata culturalà a soeietàtii feudale romàne§ti.
     Primele manifestàri scrise ale relatiilor politice §i diplomatice dintre romàni §i polonezi au folosit ca limbi de comunicare limbile slavonà §i latinà. Aceastà stare de lucruri s-a mentinut de-a lungul secolelor al XIY-lea §i al XV-lea, cu anumite preponderente in dependentà de domni, de imprejuràri §i probabil de limba in care este seris mesajul la care se ràspunde. Astfel, dintre domnii Moldovei, Alexandru cel Bun corespondeazà cu polonii in latinà4, de asemenea
Jagiellonà editorni declara: « S-au copiat de catre iunctionarii bibliotecii (...) Copiile sint rele $i necolajionate ; intocmai ca la documéntele din tecile lui Naruszewicz, am fost silici §i aici a face multe indreptàri ?i conjecturi» — ibidem, p. Vili. Despre copiile documentelor familiei Radziwill din Nieswiez serie: « Còpiile documentelor polone nu sint toemai rele, ale celor latine insà sint a$a de rele, incit multe au trebuit lásate la o parte» — ibidem, p. Vili.
      Editorul vorbe?te cu respect despre copiile realízate de B. P. Hasdeu dupá documéntele din arhiva orajului Lvov ?i de Przyborowski, « un invàfat filolog polon», dupà documéntele din Arhiva Zamojski din Varjovia. De asemenea, reluìnd documéntele stavropighiei din Lvov dupà edifia lui I. Saranjeviò, I. Bogdan menfioneaza in prefa$à: « documéntele fiind bine publícate, noi le-am reprodus aci, indreptind pe ici pe colea cite o mica grejealá».
     1	Istoria Romàniei, voi. II, Ed. Academiei, Bucurejti, 1962; P. P. Panaitescu, La roule commerciale de Pologne à la Mer Noire au Moyen-Age, in «Revista istoricà romànà», voi. 3/1934, fase. 2—3, p. 14—15 (versiunea romàneascà in Interpretàri romànefti, Bucure^ti, 1947) ;C. 11 a c o v i 5 à, Inceputurile suzeranitàfii polone asupra Moldovei, in « Revista istoricà romana», X/1940, p. 237—332; I. Ursu, Relafiunile Moldovei cu Polonia pinà la moartea lui Slefan cel Mare, Piatra Neamf, 1900; P. P. Panaitescu, Curs de istoria romànilor, predat in anul 1927—1928 (litografiat) ; a c e 1 a § i, Istoria Poloniei, curs litografiat; a ce 1 a s i, Legàturilemoldo-polonein sec. XVfiproblema Chiliei,inRsl, III, 1958,p. 95 —114; I. P e t r icà, Relafiile politico-economice intre Moldova fi Polonia in a doua jumàtate a secolului al XV-lea in Rsl, X, p. 341-356.
      2	P. P. Panaitescu, Influenza polonà in opera fi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche fi Miron Coslin, Bucure?ti, 1925 ; a c e 1 a 5 i, Influenza polonà fi rusà in cultura romànà, curs litografiat, fàrà datà ; I. C. Chirimía, Cronica lui §tefan cel Mare, in « Cercetàri literare», III, p. 1939, p. 219—294; St. Lukasik, Pologne et Roumanie, Paris, 1938 §.a.
      3	Referiri sumare la N. G r à m a d à, Cancelaría domneascà in Moldova pinà la domnia lui Constantin Mavrocordat, in « Codrul Cosminului», IX, 1935, p. 131 — 231. Pentru stadiul actual al cercetàrilor asupra diplomaticii feudale romànesti (latinà, slavà, greacà) a se vedea Introducerea, voi. I, §i II la Documente privind istoria Romàniei, Ed. Academiei, Bucure?ti, 1956.
      4Cf. Costàchescu, Doc., II, p. 642 §i urm. ; Hurm. II, partea II, p. 42.