60
VALERIA COSTÀCHEL
concluzii se simte lipsa de precizie in definirea situatici cnejilor ca magistrati sau ca stàpini feudali. Lueràrile lui I. Bogdan cu privire la institutia cneza-tului au constituit insà baza unor cercetàri ulterioare. Aceastà importantà problema a fost dezbàtutà §i de alti istorici, care s-au ocupat de istoria socialà a romànilor, ca: R. Rosetti, C. Giurescu, P. P. Panaitescu. In cercetàrile lor ei au avut ca punct de piecare rezultatele obtinute de I. Bogdan. Dar, cu toate eforturile depuse de istorici, in jurul acestei probleme §i pinà acum sint multe lucruri neclare. Ideile principale ale lui I. Bogdan cu privire la situatia satului medieval sint indeob§te recunoscute de istoricii de astàzi, care considera cà satul era condus de reprezentantii sài numiti cneji, juzi sau vàtàmani. Ace§tia erau judecàtorii pricinilor màrunte ivite in sat, repartizau dàrile cuvenite domnului asupra locuitorilor din sat, stringeau aceste dàri
    Institutia cnezatului, fiind strins legata de problema proprietàtii asupra pàmintului §i de problema serbiei, 1-a indemnat pe I. Bogdan sà cerceteze §i aceste din urmà aspecte ale vietii satului.
     Cu toate cà istoricul nu ne-a làsat studii speciale referitoare la problemele menzionate mai sus, materialul adunat atestà interesul §i intentia lui de a le cerceta. 0 confirmà §i studiul publicat in 1903, Patru documente de la Mihai Viteazul, insotit de comentarii, care dau dovada cà a inteles just caracterul de clasà al ferbiei. I. Bogdan reconstituie just procesul de jefuire a tàranilor de càtre stàpinii de pàmint fi al transformàrii lor in §erbi 2.
    Studierea proprietàtii asupra pàmintului a ridicat in fata cercetàtorului problema indatoririlor militare ale acelora care se foloseau de pàmint sub o formà oarecare. Stabilind o legàturà indisolubilà intre proprietatea asupra pàmintului §i slujba militará, I. Bogdan s-a preocupat de problema organizàrii militare la romàni, càreia i-a consacrai un studili special: Documentul Rizenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene in sec. al XV-lea3.
     Partea introductivà a studiului este deosebit de pretioasà in ceea ce prive§te aplicarea metodei de lucra. Automi aratà cà in studiul sàu el se baza pe documente, pe studiul terminologiei militare, pe analogia cu tàrile vecine, care au servit romànilor de model in ceea ce prive§te organizarea armatei4. In partea consacrata istoriografiei problemei se arata cà istoricii care s-au ocupat de organizarea militará n-au folosit intreaga documentare, indeosebi documéntele interne §i n-au relevat aspecte dintre cele mai importante ca : modul de recrutare pentru oaste, rolul cetàtilor in apàrarea tàrii, organizarea militará in perioada anterioarà sec. al XIV-lea 5. De§i sint folosite in special izvoa-rele epocii (din sec. al XV-lea), se recurge §i la cele din secolele al XVI-lea §i al XVII-lea, «care se pot raporta la secolele precedente»6.
    Pentru reconstituirea organizàrii militare a Moldovei din sec. al XV-lea, I. Bogdan a pornit de la o analizà migàloasà a termenilor militari folositi de romàni. I-a comparat cu termenii militari uzitati la popoarele vecine, stabilind cà, in majoritatea cazurilor, ei sint de origine slavà ; alàturi de ei au mai existat insà §i termeni de origine maghiarà sau germaná. Termenii referitori
     1	Istoria Romaniei, II, p. 305.
     " I. Bogdan, Patru documente de la Mihai Viteazul, in Prinos lui D. A Sturza, Bucu-re$ti, 1903.
     3	AAR, Memorii, S. II, t. XXX, 1903.
     4	Ibidem, p. 10.
     5	Ibidem, p. 23.
     6	Ibidem, p. 24.