ACTIVITATEA LUI IOAN BOGDAN ÍN CADRUL ACADEMIEI ROMÀNE
LUCIA DJAMO-DIACONIJÀ
    Dupà studii stràlucite fàcute in tara §i in importante centre universitare din stràinatate (Yiena, Petersburg, Moscova, Cracovia), I. Bogdan este numit in anul 1891 profesor de slavistica la Universitatea din Bucure§ti, la catedra infiintatà in acelafi an. Activitatea sa §tiintificà devine atit de cunoscutà §i apreciatà incit, de§i nu implinise ìncà virsta de 28 de ani (nàscut la 25 iulie 1864), sectiunea istoricà a Academiei Romàne, in §edinta din 23 martie 1892, propune sesiunii generale alegerea lui loan Bogdan ca membru corespondent. In §edinta sesiunii generale din ziua de 31 martie 1892 se pune la vot aceastà propunere §i I. Bogdan, intrunind 19 voturi pentru, este ales membru corespondent al sectiunii istorice 1.
    Activitatea lui loan Bogdan ca membru corespondent al Academiei nu este consemnatà in arhiva inaltului for §tiintific, dar lucràrile sale, publicate atit in Analele Academiei, incepind din anul 1889, eit §i in alta parte, consti-tuie cea mai bunà dovadà a unei rodnice munci creatoare care contribuia la dezvoltarea slavistica §i a istoriografiei romàne§ti. Prin calitàtile lucràrilor sale, care au suscitai un deosebit interes, I. Bogdan devenise una din figurile cele mai reprezentative ale §tiintei romàne§ti, elogios apreciatà §i peste hotare.
    Peste 11 ani, in fedinta sesiunii generale din 29 martie 1903, la propunerea din ziua precedentà a sectiunii istorice, plenul Academiei, luind cuno§tintà de expunerea lui D. A. Sturdza, secretarul generai al Academiei Romàne, membru al sectiunii istorice, asupra activitàtii §tiintifice a lui I. Bogdan, voteazà primirea acestuia ca membru activ 2, pe locul devenit vacant prin moartea lui Y. A. Urechia. in expunerea sa, D. A. Sturdza scotea in evidentà prodigioasa activitate a lui I. Bogdan, aràtind cà acesta s-a preocupat de publicarea unor izvoare importante pentru studiul istoriei patriei §i al istoriei statelor vecine, acordind de asemenea un interes deosebit cunoafterii institutiilor vechi romà-ne§ti §i vechii noastre culturi. In cadrul prezentàrii activitàtii lui I. Bogdan,
D.	A. Sturdza releva in mod special colectia Documente si regeste privitoare la relatiile Tàrii Romànesti cu Brasovul si Ungaria in secolul XV si XVI, a
     1	Vezi« Analele Academiei Romane», Seria II, tom. XIV, Partea administrativá §i dezba-terile, Procesul verbal al §edin^ei din 31 martie 1892, p. 128.
     In continuare, vom folosi prescurtarea AAR indicind apoi seria §i tomul. Men^ionám cá am folosit atit « Analele», cit si materialele aflate in Arhiva Academiei, pentru care aducem mul^umiri §i pe aceastá cale conducerii Academiei Republicii Socialiste Románia §i Direcjiei Cancelariei, care au avut amabilitatea de a ne permite cercetarea Arhivei. Am fácut trimiterea la arhiva in acele cazuri in care, in urma confruntárii, apare o omisiune in publicare sau o neconcordanjá.
2	AAR, Seria II, tom. XXV, Procesul verbal al §edinjei din 29 martie 1903, p. 155 — 158.
5	- c. 133