268
VALENTIN GR. CHELARU
     Eu mai am doi ani de studiu. In acest timp am increderea cà mà voi pregati pentru catedra ce [se] va inflinja, aja ca sà fie muljàmiji fi cei mai cu pretendi : voi putea sà predau limba paleoslovenicà (pe care o ftiu acum, dacà nu mai bine, cel pujin tot afa ca di. Sircu) in comparale cu sanscrita fi litvana (bine injeles, greaca fi latina). Limba litvanà aminceput a o ceti, iar cu sanscrita mà voi ocupa in curind. Aceasta pentru cà gramatica paleoslovenicà nu se poatc face altfel, dacà vrei sà explici fórmele, iar un curs care nu explicà fórmele nu e curs universitar. Voi putea preda paleografia slavà, cu care m-am ocupat la Jagic in Viena fi privatim, afa cà o ftiu acum (injeleg paleografia veche, pinà in sec. 15) mai bine decìt di. Sjtcu.
     Voi putea preda limba rusaseà fi istoria limbii rusefti — singurul lucru ce 1-am invàjat aci cu ajutorul prof. Sobolevskij 1 — un curs cu care di. Sircu este profan incà, càci nu ftie ilici cele mai elementare lucruri.
     De asemenea cred cà voi putea preda limba polonà cu istoria ei, dupà ce mà voi ocupa un an in Cracovia, unde se aflà un distins profesor pentru acest obiect 2. Cursul de diplomatica noastrà mi-1 voi face cu incetul, fi mai ales dupà ce voi fi in Bucurefti, unde sint materialele : voi mai serie cite ceva ca sà se vadà ce pot face. Acesta e un object care mà atrage foarte mult, nu numai fiindcà e de mare Ínteres pentru noi, ci fiindcà imi dà ocazia a trata fi diplomatica medievalà greacà fi slavà, lucru ce nu 1-a fàcut nimeni pinà acunia nici intre slavi, nici intre greci. De voi avea parte sà lucrez mai inulti ani imi voi face poate pentru acest object ceca ce au fàcut alfii pentru diplomatica apusului. Metoda am invà(at-o de la Sickel fi-mi trebuie numai timp sà o aplic la documéntele noastre fi greco-slave (subì. n. — V. Gr. Ch.).
     Cursurile acestea vor fi suficiente pentru cìjiva ani la inceput: de stat nu voi sta in loc, dacà voi fi sànàtos, fi voi pregati fi áltele, de voi avea cui sà le Jin.
      Pentru a face insà astfel de lucràri, se cere sà ai màcar atitea mijloace incit sà tràie-ti de o zi pe alta, fàrà grija cà miine vei fi pe drumuri, fi sà-Ji poji procura mijloacele ftiinjifice. Oare la noi in Jarà se poate aceasta fàrà a avea o pozijie sigurà de profesor? Pinà acum, din nenorocire, nu-fi poate crea nici un om sàrac o carierà ftiinjificà fàrà sà fie profesor. Cel ce vrea sà lucreze e silit, vrea ori nu vrea, sà tindà la o astfel de pozijie. §i-apoi dacà simji dragoste pentru ftiinjà, dacà nu inveji numai pentru a-ji umple burta fi buzunarele, cum fac medicii fi advocajii de profesie, dacà vreai sà-nveji fi pe aljii la muncà, ce pozitie e mai potrività decit pozijia de profesor? Eu ftiu foarte bine cà, de nu voi fi profesor, n-a[re] sà se aleagà mult din ostenelile mele, càci nu cred cà-mi voi putea gàsi o ocupajie care sà-mi dea siguranja fi linif tea trebuincioasà pentru astfel de studii. Iar dacà m-or arunca la Iafi, ce poti face acolo fàrà arhive, fàrà biblioteci fi fàrà tipografii? O catedrà de felul acesteia nu poate prospera decit in Bucurefti unde sint fi mijloace ftiinjifice, fi studenti destui, fi ci (iva oameni care se intereseazà de astfel de studii. Ca catedra sà dea roadele la care se afteaptà orice om iubitor de ftiinjà, trebuie sà fie in Bucurefti: un om care sà lucreze numai in cabinet fi sà tipàreascà nu va avea nici un rezultat simjitor, càci ceea ce va serie va ceti 3—4 oameni, iar tinerimea niciodatà. Dorin Ja mea de a fi in Bucurefti profesor nu este o dorintà dupà càpàtuialà ori dupà glorie defartà, dorinta de a fi acolo unde pot aduce un folos ftiintei noastre. Sà aftepte dar oamenii noftri de la putere pinà ce voi dovedi ce pot face. Nu pretind sà mà numeascà profesor deodatà: mà voi multami a fi docent doi, trei ani fi dacà voi fti sà deftept Ínteres pentru studiile acestea in tinerime, dacà voi produce lucràri bune, mà vor intàri, dacà nu — mà voi impune judecàjii oamenilor competenji fi-mi voi càuta alt mijloc de trai. Cind mà voi convinge insà eu ìnsumi cà m-am infelat in puterile mele fi cà am infelat fi pe cei ce au avut incredere in mine, nu voi mai putea trài intre oamenii pe care i-am infelat.
      V-am scris Dv. aceastà scrisoare, fiindcà Dii. sintefi omul competent in specialitatea pentru care m-afi trimes fi pentru cà, dacà n-aveam increderea Dv., nu af fi fost trimis de nimenea (subì. n.
V.	Gr. Ch.) Sint dator sà Yà spun Dv. ce fac fi ce am de gind sà fac. Puteti insà s-o aratati orificui, care mà judecà altfel de cum merit fi care, neavind nici un motiv, ar putea sà-mi taie posibilitatea de a lucra, numai fiindcà — o repet aceasta — un om compromis intr-o altà (arà are interesul de a-fi asigura in caz de trebuinjà un adapost la noi. Scrisoarea nu conjine nici cel mai mie neadevàr fi poate fi aràtatà orificui, dacà va fi de lipsà. N-af voi insà ca fàrà trebuinjà sà-1 compromit fi eu pe di. Sircu, dupà ce e destui de compromis aci. Nu vreau sà
        1 A. I. Sobolevski, cunoscut linguist, paleograf fi filolog rus, numit profesor universitar in 1879, cu care I. Bogdan a pastrat legaturi strinse, ca fi cu alti invàdati rufi. I. Bogdan 1-a audiat fi pe F. Fortunatov (v. D. P. Bogdan, Legàturile. . ., p. 184 sqq fi Mihail Dan, op. cit., p. 310). Pentru coresponden^a lui I. Bogdan cu A. I. Sobolevski, vezi Mihail Dan, Din corespondenfa lui Joan Bogdan cu savanlii ruji, « Studii», XIII (1960), nr. 1, p. 129 — 139; D. P. Bogdan, Legàturile..., p. 185 —186 fi anexele
       2	I. Bogdan, dupa studiile de polonfi incepute la Viena cu Lecyewski, in 1890 a fost la Cracovia, unde 1-a cunoscut pe Lucian Malinowski, « intemeietorul dialectologiei ftiintifice polone», cu care invà(atul romàn a stab ili t legaturi de prie-tenie. Vezi M. Dan, Legàturile lui loan Bogdan cu bilologii poloni, Rsl, IV, 1960, p. 309 — 321.