MOÇTENIREA FILOLOGICI ÇI LINGVISTICÀ A LUI I. BOGDAN
43
    Prima lucrare cuprinde o parte din textul importantului manuscris nr. 116 (filele 440—447) al Bibliotecii fostei Academii teologice din Kiev (provenit de la lavra din Poceaev), copiât înainte de 1561 în Moldova (la Baia §i la Slatina), în care se aflâ: 1) o cronologie generala de la « facerea lumii» pînâ la Manuel Paleologul (1425), care reprezintâ o redactie bulgara a « Povestirii pe scurt a anilor de la Adam pînâ în vremurile noastre», opera de compilatie bizantina; 2) o redactie a vechilor anale sîrbeçti (1355 —1490), scrise curînd dupa 1490; 3) prima cronica bulgâreascâ (1296—1413), scrisâ la începutul sec. al XV-lea, importantâ opera originala a literaturii medievale bulgâreçti (dupa reprodueerea textului de câtre loan Bogdan urmeazâ traducerea latina a ultimei parti, efectuatâ de Y. Jagic) l. Aceastâ lucrare, care a marcat afirmarea lui loan Bogdan în slavistica europeanâ, s-a bucurat de aprecierea favorabilà a slavi§tilor strâini 2.
    Un text similar este publicat, cu traducere §i indicarea variantelor, în cea de-a doua lucrare menzionata mai sus, dupa manuscrisul O, XVII, nr. 13 al Biblioteeii publice din Petersburg (Leningrad), care cuprinde de asemenea, Letopisetul de la Putna nr. 2, Cronica lui Macarie §i cea a lui Azarie. loan Bogdan justificâ aceastâ nouâ publicatie a cronicii universale §i a analelor sîrbeçti prin faptul câ acestea « au avut o influentâ vâditâ asupra istoriografiei moldo-vene§ti din sec. XV, §i e bine ca eie sâ fie cunoscute la noi în cercuri mai largi» 3.
    în sfîrçit, ultima lucrare reprezintâ rodul unei munci îndelungate a lui loan Bogdan, càci îl vedem — la sfatul lui V. Jagic — preocupat, încâ din anul 1889, de editarea traducerii mediobulgare a Cronicii lui Manasses (sec. XII). Editia, apârutâ postum §i farà studiul introductiv pe eare-1 plânuia, a fost pregâtitâ dupâ manuscrisul copiât la Tîrnova în 1345 de popa Filip §i aflat la Biblioteca Sinodalâ de la Moscova, transcris de I. Bogdan (în 1889), cola-tionat de el însuçi (în 1890) eu manuscrisul de la Vatican, seris cam în aeeeaçi epoeâ, §i eu cel de la Tulcea (actualmente în Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Bomânia, nr. 649) 4, fiind tipâritâ între 1902—1909. Unele idei, pe care slavistul român le-ar fi dezvoltat desigur în introducere, le gâsim râspîn-dite în studiile ce însotese editiile de cronici slavo-române din sec. al XVI-lea, care au avut drept model pe Manasses, tradus mai tîrziu (1620), dupâ o pre-lucrare slavonâ prescurtatâ, împreunâ eu cronica bulgara §i eu analele sîrbeçti, de Mihail Moxa. Dar chiar §i a§a, editia este deosebit de pretioasâ pentru istoria limbii vorbite bulgare, fiind singura, pînâ nu de mult, care reproduce intregral acest text 5 — inclusiv Povestea Troiei, care se aflâ numai în manuscrisul de la Vatican —, text însotit de un amplu glosar însumînd peste 6500 de cuvinte (inclusiv numele proprii), cârora li se dau corespondentele greceçti §i traducerea româneascâ. loan Bogdan mentioneazâ cuvintele — destul de
      1	Vezi de asemenea: loan Bogdan, Vechile cronice moldoveneçti pînâ la Ureche, Bucurefti, 1891, p. 11,17—19; HcmopuH Ha SiAiapCKama Aumepamypa, I, sub redacçia lui P. Dinekov ç.a., Sofia, 1962, p. 354-355.
2	Cf. D. P. B o g ad a n, loan Bogdan. Aelivitalea ftiinfificâ didáctico, p. 189 — 190.
      3	Letopisetul lui Azarie, p. 8 (64).
      4	Este inexacta afirmapa lui I. Bianu din Prefatâ (p. VIII), câ I. Bogdan n-a apucat sâ faeâ aceastâ colacionare. Cf. D. P. B o g d a n, op. cit., p. 197—204.
      5	Cf., acum în urmâ, eleganta reproducere a miniaturilor din manuscrisul de la Vatican: I v. D u i c e v, MuHuamtopume Ha Manacueeama jiemonuc, Sofia, 1962, çi édifia facsimilatâ: Jlemonucma ua Koncmaumun Mauacu. OoTOTHnHO M3flaHne Ha BaTHKanCKHH npenne Ha cpeflHoSiiJirapcKHH npeBOfl. Y boa h 6eJie>KKH ot ÜBaH ÆyitaeB, Sofia, 1963.