I. BOGDAN §1 B. P. HASDEU
265’
pentru mine, càci presupune cunoafterea aprofundatà a paleografie! latine. Aceasta mi-o voi ciftiga privatim in institutul pentru istoria austriaci, unde mi s-a permis sà folosesc publica-{iile fi colec^iile de documente. Sickel se màrginefte la istoria Germaniei fi Austriei ; voi profita ìnsà destul, càci voi invàda metoda acestei ftiin{e fi o parte din istoria dreptului fi institujiilor medievale la germani. Af mai urma un curs de istoria osmanilor la ICerabacek, dacà n-ar colida (sic) oarele lui Sickel cu ale lui. Numai o oarà af putea sà ascult.
     Am càutat sà nu fiu prea ìncàrcat cu studii istorice, ca sà pot invàda limbile deocamdatà fi af fi foarte mul^àmit dacà in semestrul de iarnà af putea face atit din sìrbefte fi polonefte ca sà in^eleg orice scriere in aceste douà limbi. Pe lingà acestea imi voi completa cunoftin(ele de paleoslavicà, cetind acasà fi luind parte la exercifiile din seminar, unde Dr. Jagic va repeta in acest an unele lecturi ce le-a fàcut in anul trecut fi aceasta o face numai pentru mine (subl.n.
-	V. Gr. Ch.).
     Acesta e materialul ce am de gind sà-1 prelucrez in semestrul de iarnà. Va rog sà-mi spunefi fi pàrerea Dv. asupra alegerii ce am fàcut fi sà-mi dati, dacà crederi de Irt’biiimd. sfatul D-voastrà.
      Af dori sà fi^i totdeauna in curent cu studiile ce le voi face, càci spre a primi de la Dv. numai sfaturi bune fi binevoitoare, eu imi voi face datoria de a và pune in curent cu toate progre-sele mele fi a và cere totdeauna aprobarea sau dezaprobarea Dv. (sub. n. — V. Gr. Ch.).
     Primiji asigurarea afectuoasei mele stime.
     Al Dv. devotat
IOAN BOGDAN Kochgasse, 34, 2 St. 16 Thur.
II.
Viena, 5 iul. 1888
     Iubite Domnule Hasdeu,
     Và trimit excerptele de care v-am vorbit din poeziile lui Cofbuc. Am ales cuvintele ce mi s-au pàrut mai pu{in cunoscute in limba literarà fi citeva idiotisme, ce se intrebuinjeazà pe la Nàsàud. Poeziile lui Cofbuc mi se par a fi scrise intr-o limbà destul de corectà fi sint piine de expresii populare. Din cele ce mi-a povestit frate-meu despre Cofbuc, el nu se folosefte nici-odatà de vreun cuvint, care sà nu-1 fi auzit prin nordul Transilvaniei. Astfel cred cà nu trcbuie sà Và indoiti de exactitatea lui1.
     Citabilinile nu le-am putut face totdeauna exact càci n-am avut la indeminà numerile din « Tribuna», ci foiletoanele tàiate de frate-meu. Unele citaci le-am fàcut dupà biblioteca poporalà a « Tribunei» ; acestea sint exacte. Am avut tot ce a scris pinà acum Cofbuc 2. Mi-a spus in zilele acestea Bianu, cà ministerul nu e dispus sà-mi plàteascà eheltuiala de drum pinà la Petersburg, fiindcà di. Sturdza ar fi secat tot fondul lui Niculescu 3. Và rog sà vorbifi cu di. Laurian ori cu di. Maiorescu4 fi sà-i rugaci a-mi comunica pinà la finea lui iunie st.v. ràspunsul la cererea mea. Trebuie foarte pu{inà bunàvoin^à ca sà nu-mi refuze 100 fi., mai ales cà tuturor bursierilor li se plàtefte dusul fi intorsul. §i nici nu cred cà-mi vor refuza acest ajutor, dacà ve^i avea ocaziunea a vorbi odatà cu dinfii despre aceasta.
     Nu v-am putut trimite pinà acuma biografia lui Miklosic 6, fiindcà nu mi-a dat incà por-tretul. Cind am fost in lunea [trecutà] la dinsul n-avea nici unul fi se vede cà vrea sà se foto-grafieze anume pentru noi, càci mi-a spus sà merg la dinsul dupà 10 zile.
     Al Dv. devotat
IOAN BOGDAN Vili Florianigasse 32, 2 St. 5 Th.
        1 Este vorba de Gh. Bogdan-Duicà, fratele mai mie al lui I. Bogdan, cunoscutul istorie literar, fost profesor la Universitatea din Cluj. in 1888 avea 23 de ani.
        *	G. Cofbuc incepe colaborarea la« Tribuna» de la Sibiu in anul 1886, iar din 1887 face parte din redac{ia gazetei, funere pe care o decine pina in 1889, cind vine la Bucure?ti.
       3	Pentru corespondenfa lui I. Bogdan $i I. Bianu, vezi D. P. Bogdan,, Legàturile slavistului loan Bogdan, p. 183 sqq.
        4	La 12 III 1888 guvemul din care fàcea parte D. A. Sturdza, ca ministru de finanze, fusese inlocuit de un guvern « junimist», condus de Th. Rosetti, Titu Maiorescu fìind numit ministru al instruc^iunii publice si al cultelor. D. A. Laurian este fiul lui August Treboniu Laurian, primul decan al Fac. de litere din Bucuregti, decedat in 1881. D. A. Laurian a
ocupat func^ia de director generai in ministerul condus de T. Maiorescu. (Lucian Predescu, in Enciclopedia Cuge-tarea, Bucuresti, 1940, p. 478).
        6 Articolul despre Fr. Miklosich fi fotografia lui au apàrut in « Revista noua» (1889), sub semnàtura lui loan Bogdan; cf. fi G h. M i h a i 1 a, op. cit., Rsl, XII (1965), p. 239.