I. MO§TENIREA §TIINTIFICÀ A LUI IOAN BOGDAN
SESIUNEA FESTIVA « IOAN BOGDAN §1 ISTORIA CULTLRII ROMÀNEFTI»
(Bucuresti — Brasov, 8—10 decembrie 1964)
     La 25 iulie 1964 s-au implinit o sutà de ani de la nafterea lui loan Bogdan, unul din cei mai stràluciji reprezentanti ai istoriografiei fi filologici romànefti, savant de reputatie international!, ale càrui lucràri fi edi^ii de texte (cronici fi documente) continua sa se alle fi astàzi in aten^ia specialiftilor romàni fi stràini. Titular al primci catedre de filologie slava din invàtàmintul nostru superior, loan Bogdan este in acelafi timp creatorul unei noi ramuri in cadrul slavisticii fi al romanisticii — filologia slavo-romàna, schitatà in lucràrile lui B. P. Hasdeu fi ale altor predecesori fi contemporani ai sài, romàni fi stràini. Intemeietor al fcolii romànefti de slavisticà, loan Bogdan a trasat directiile principale de cercetare fi a fixat obiectivele de bazà pentru o activitate ftiintificà multilateral in acest domeniu, desfàfuratà astàzi de o pleiadà de cercetàtori, in frunte cu academicienii Emil Petrovici, Petre Constantinescu-Iafi fi Alexandru Rosetti.
     Organizati din 1956 in cadrul Asociatiei Slaviftilor din Republica Socialista Romania, filologii fi istoricii romàni care se ocupà de studiile slave fi slavo-romàne continuà, in conditii superioare fi càlàuziti de conceptia mate-rialist-dialecticà, opera inceputà cu aproape opt decenii in urmà de loan Bogdan. Ei cinstesc intr-insul nu numai pe fondatorul slavisticii romànefti ca ftiintà, ci fi pe intiiul savant romàn care s-a impus, la sfirfitul see. al XIX-Iea fi inceputul see. al XX-lea, intre maeftrii recunoscuti ai slavisticii europene.
     Necesitatea reconsideràrii operei lui loan Bogdan a fost sublimata in repetate rinduri. Intr-un artieoi din « Lupta de clasà» din 1962 se atràgea atentia asupra urgentei cu care trebuie urmàrità « valorificarea de pe pozitii marxist-leniniste a moftenirii ftiintifice in domeniul istorici, publicind studii despre opera lui A. D. Xenopoi, N. Iorga, I. Bogdan, C. Giurescu fi a altor reprezentanti de frunte ai vechii istoriografii, scotind la ivealà atit meritele, cit fi limitele fi conceptiile eronate ale acestora»1. In ceea ce-1 privefte pe loan Bogdan, citeva articole apàrute in ultimii ani au fàcut inceputul acestei actiuni de reconsiderare, ocupindu-se de opera de slavist, filolog fi istorie fi,
     1	I. R à d u { i u §i D. Hurezeanu, Prezenfà mai eficientà pe tàrimul ftiinjci istorice, « Lupta de clasà », 1962, nr. 8, p. 58.