258
VALENTIN GR. CHELARU
    In 1891 loan Bogdan intocme§te o editie despre Vechile cronice moldo-venesti pina la Ureche. Texte slave cu studiu, traduceri si note. Volumul este inchinat lui B. P. Hasdeu §i D. A. Sturdza. Cu aceastà lucrare, care are la bazà materialele descoperite la Kiev §i Cracovia in 1890, loan Bogdan §i-a definit activitatea sa istorico-tìlologicà, « fiind convins cà la baza oricàrei cerce-tàri istorice stau izvoarele», fapt pentru care s-a consacrai studiului §i editarii critice a textelor *.
    In 1895 apare al doilea volum, intitulat Cronice inedite atingàtoare de istoria romànilor, inchinai lui V. Jagic, fostul sàu profesor de la Yiena. Omagiul autorvdui din cele douà volume este dovada gràitoare a relatiei acestuia cu cjì care 1-au indrumat §i 1-au ajutat.
    Nu ne vom ocupa aici nici de meritele acestor lucràri, nici de aprecierile fàcute in publicatide vremii. Aceste aspecte, ca §i problemele de metodà pe care le-a avut de rezolvat tinàrul slavist roinàn in editarea textelor, au fost examinate de D. P. Bogdan 2. Asupra concluziilor lui loan Bogdan in legatura cu timpul §i locul cind s-au scris aceste cronici, P. P. Panaitescu a demonstrat ca eie nu mai pot fi sustinute astàzi decit partial3.
    Ceea ce intereseazà este faptul cà loan Bogdan mentioneazà, in prefata primului volum de cronici, studiul lui B. P. Hasdeu despre Cronica moldo-polonà, publicatà mai intii in 1844 de Wójcicki, apàrut in « Arhiva istoricà a Romàniei» (vol. Ili, 1867). I. Bogdan serie cà Hasdeu « prin studiul fàcut a pus temelia istoriografiei inoldovene§ti», iar rezultatele « au fost adoptate de toti istoricii nostri §i stràini». E1 constatà cà « aproape toate prevederile cuprinse in studiul d-lui Hasdeu s-au adeverit in mod surprinzàtor» cu prilejul descoperirii sale de la Kiev. Aceste rezultate ale magistrului sàu — aratà fostul elev — se datoresc « bogatelor sale cuno§tinte in domeniul limbdor §i litera-turilor slave».
    Aderenta publicà a lui I. Bogdan la §coala creata de Hasdeu este edifi-catoare §i din urmàtoarele rinduri scrise in continuare : « Càlcind pe urmele d-lui Hasdeu in studiul limbdor slave,... imi fac o plàcutà datorie de recu-no§tintà fatà de meritele acestui invàtat, inchinindu-i aceastà carte, ce in intregimea ei nu este altceva decit o completare §i o rectificare a rezultatelor cuprinse in studiul citat, unul din cele mai fecunde din cite au ie§it de sub pana d-sale. D-l. Hasdeu este intiiul promotor al studiilor slavo-romàne la noi §i d-sale ii datoresc primul impuls pentru aceste studii»4. I. Bogdan mentioneazà, de asemenea, ajutorul material pe care 1-a priinit din partea lui D. A. Sturdza.
     Cartea a fost apreciatà pozitiv fi de prietenii lui Hasdeu: de D. A. Sturdza, in una din §edintele Academiei, §i de I. Bianu, in recenzia publicatà in« Revista nouà» (1892). Acest studiu a reprezentat la concursul din iunie 1892 5 una din lucràrde importante, pe temeiul càrora I. Bogdan candideazà §i obtine titlul de profesor la Universitatea din Bucurefti 6.
     1	D. P. Bogdan, loan Bogdan, Rsl, III (1958), p. 189.
     2	Ibidem, p. 189—195.
     3	P. P. Panaitescu. loan Bogdan fi studiile de istorie slava, p. 9—10. Cf. fi Intro-ducerea (p. X—XIV) din edijia ingrijità de acelafi autor, Cronicile slavo-romàne din sec. XV— XVI, publicate de Ion Bogdan, Bucurefti, Edit. Acad., 1959.
      4	Vezi Prefafa la op. cit., p. VII—VIII.
      6	Vezi fi bogata reeenzie a lui C. J i r e 6 e k, reprodusà in «Convorbiri literare», XXVI (^892), nr. 8, apàrutà fi in extras.
      6	I. L u p a f, op. cit., p. 4 (156).