per Vladislaum Poloniae et Hungariae regem, dà prefioase informaci asupra manuscriselor pe-care se intemeiazà noua edi^ie 1 a operei istoriografiee a umanistului polon de orìgine italiana, de o excepjionalà insemnàtate pentru istoria Europei ràsàritene in veacul al XV-lea, inclusiv pentru istoria poporului nostra. Folosirea unor manuscrise neutilizate de editorii anteriori conferà noii edi^ii a lucràriilui Callimachus o deosebità valoare documentarä. Wladislaw Madyda,. Johannes Longinus Dlugosz als Vorläufer des Humanismus in Polen, in vol. II, p. 185—191, reu?e?te sä stabileascä, printr-o atentä confruntare a operei istoriografiee a lui Dhigosz cu modeleie sale antice, puternica dependen^ä a istoricului polon fa^ä de istoriografia romanä clasicä. Pentru istoricii romàni va avea färä indoialä o mare insemnàtate constatarea cercetätorului polon potrivit cäreia intregul pasaj din opera lui Dhigosz referitor la Campania polonä in Moldova in 1359
—	cuprinzind relatäri asupra autenticitä^ii cärora discuoia continua sä fie deschisä in istoriografia romänä ?i in cea polonä * — nu este decit o contrafacere a pasajului in care Titus Livius poveste?te infringerea consulului L. Postumius in Calia. Aläturarea pasajului din scrierea istoricä a lui Dhigosz referitor la Campania in Moldova si a celui amintit din Ab urbe condita este intra totul edificatoare fi nu lasä nici o urmä de indoialä asupra preluärii aproape färä modificäri — cu excep^ia substituirii numelui galilor prin cel al vlahilor — a formularli istoricului latin de cätre umanistul polon. Ramine de stabilit, printr-o nouä reluare atentä a problemei de cätre istoricii nostri, in ce mäsurä faptul relatat de Dhigosz a avut existen^ä realä. In orice caz, studiul filologului polon reprezintä o foarte insemnatä contribujie pentru elucidarea unora dintre primele momente cunoscute din istoria statului moldovean la inceputurile exis-tenfei sale.
     O puternicä influenza asupra culturii polone in veacul al XVI-lea a exercitat-o opera lui Erasmus. Douä studii sint consacrate cercetärii acestui interesant aspect al istoriei culturale a Poloniei in epoca Renastcrii. Maria Cytowska, L'influence d'Erasme en Pologne au 16'8 siècle. in vol. II, p. 192—196, schi{eazä, in linii generale, legäturile personale ale lui Erasmus cu principalii reprezentan^i ai culturii polone (Jeronim Laski, A. Krzycki etc.), in lumina corespon-denjei lor, problema incorporärii lucrärilor umanistului din Rotterdam in materia de predare a Universitari din Cracovia §i a masivei prezenfe a principalelor sale opere in bibliotecile polone, precum ?i a influen^ei directe exercitate de el asupra scriitorilor poloni (printre alfii asupra lui Modrzewski). Pätrunderea operei lui Erasmus in Silezia in veacul al XVI-lea si insemnätatea acestui fapt pentru progresele culturii umaniste in aceastä provincie formeazä obiectul comunicarli lui Karol Glombiowski, Über die Verbreitung der Schriften des Erasmus von Rotterdam in Schlesien im 16. Jahrhundert, in vol. II, p. 208 — 209.
      Date importante cu privire la activitatea ramurei protestante radicale a arienilor sau anti-trinitarilor in Polonia, cuprinde studiul lui Günter Mühlpfordt, Arianische Exulaten als Vorboten der Aufklärung, vol. II, p. 220—246. Autoral aratä cä transformarea diverselor manifestäri ale antitrinitarilor din Europa centralä intr-o mijeare unitarä s-a realizat la Cracovia, la mijlocul veacului al XVI-lea. Din acest focar, miscarea antitrinitarä a exercitat o largä ac^iune, care a cuprins o vastä sferä din Europa, din Peninsula Balcanica pinä in Franca $i Anglia. Un loc de frante in diaspora arianä il ocupä Transilvania. Toleranja nelimitatä de care s-au bucurat in Polonia adepfii ’■ ereziei » ariene este larg explicatä de autor prin stractura socialä a Poloniei, prin ostilitatea $1 uihtei fa$ä de tendicele centralizatoare ale monarhiei polone (ceea ce o deter-minä sä converte iscä principiul libertä^ii confesionale absolute, proclamai de arieni, in instru-ment de promov re a revendicärilor ei politice), prin lupta pentru deposedarea clerului catolic de for^a sa econ anicä etc. Abia in 1658 reuje?te valul Contrareformei sä punä capät libertàri confesionale de c ire se bucurau arienii in Polonia si sä-i izgoneascä din {arä. Autorul analizeazä concepente fund mentale ale antitrinitarienilor in teologie, ;tiinfä, gindire filozoficä, subliniind rolul lor in promovarea ra|iunii ca principiu suveran al cunoa^terii. Autoral sugereazä cerce-tarea comparatä a mi;cärii ariene in Polonia, Transilvania* ?i Germania de cätre istoricii poloni, romàni si germani.
      Un grup de studii este consacrai cercetärii citorva dintre problemele majore ale culturii cehe ?i slovacein epoca Rena^terii. Josef Ilrabak, Die Bedeutung des lateinischen Humanismus für die tschechische Literatur und seine Beziehung zur tschechischen Wirklichkeit, in vol. II, p. 251—257, aratä cä scrierile umaniste cehe in limba latinä sint incä in micä mäsurä cunoscute din pricina faptului cä numai un numär redus de texte din aceastä perioadä au fost editate ?i cä majo-ritatea lor zac incä in manuscris in arhivele §i blibliotecile cehe. Explica|ia acestei situaci consta
xPhiIippus Callimachus, Historia de rege Vladislao, ed. Trmina Lichoóska, Varsoviae, 1961.
      *	P. P. Panaitescu, Din istoria luptei pentru independenfa Moldovei in veacul al XIV-lea. Primele lupte pentru independen\& ale \&rilor romàne, in « Studii», an. IX (1956), nr. 4t p. 95 — 115; cf. fi studiul istoricului polon Z. Spieralski, W spravie rzekomej tcyprawy Kasimierza Wielkieeo do Moldavii. in « Przeglad Historyczny», an. LII (1961), nr. 1, p. 147-152.
       1 Pentru activitatea antitrinitarienilor in Transilvania §i pentru rela^iile lor cu antitrinitarienii din Polonia, vez Lukasz Kurdybach, Z dziejóto pedagogiki ariaùskiej, Varfovia, 1958.
380