ìn actul omagial din 6 ianuarie 1395 al lui §tefan voievod, primul intre sfetnici este « pan Mihal, fratele voievodului ». Amintim eà intr-o serisoare de màrturie a patru pani ?i boieri moldoveni, anterioarà aetului de omagiu, deoarece se aratà eà domnul lor §tefan voievod va veni sà-1 depunà *, al treilea este « pan Mihal », fàrà indoialà acela§i cu cel din actul omagial. Mihal inseamnà Mihail. Sub acest nume mai avem o màrturie. Salvconductul eliberat de §tefan voievod la 3 ianuarie 1397 lui Spitko, palatinul Podoliei, este contrasemnat primul de « Mychahel (i.e. Michael) capitaneus moldaviensis ». Deci §tefan (Stecco) voievod §i Mihal-Michael sint fra^i. Expresia din uricul de la 30 martie 1392, « jupan Stecco cu frajii lui » (h c-k BpaTH*MH *ro) aratà cà, de fapt, erau mai mul\i fra^i. Toji sint feciorii unei surori a lui Roman voievod.
      Din uricul de la 18 noiembrie 1393 reiese dar cà «Roman voievod este fiul cneaghinei Mudata. Dacà luàm acest nume ca fiind nume de botez al mamei, desigur cà trebuie sà-i càutàm so^ul» care era tatàl voievodului. Credem insà cà acesta nu mai tràia la data cind fiul sàu era domn, dar mama vàduvà ii imprumutase numele: el a fost Mu?at ?i cum era obiceiul ca vàduvele sà fie aràtate prin numele sojului, ea a devenit Mudata, adicà vàduva lui Mu?at.
     Acest Mu?at apare in letopise^e fie ca pàrintele lui Petru, Roman §i §tefan (Bistri^a §i Putna), fie numai al lui Petru (moldo-polonà). In nici unul nu se spune cà ar fi fost domn. Dupà cum se pot explica divergen^ele din documéntele lui §tefan voievod §i ale lui luga voievod, inseamnà cà trebuie sà contestàm aceastà descendenfà a lui Petru. Cind au fost prelucrate lístele domnilor din secolul al XIV-lea s-a fàcut o dublà contaminare, care a dus la varianta internà §i la varianta polonà. Putem dar presupune cà nu este necesar sà credem cà Petru este fiul lui Mu?at.
      Omonimele care circulau atunci la domni ?i la boieri au fàcut pe cronicari sà incurce fiii unora cu ai altora, §i de aici ipoteza din vremurile noastre cá Margareta este numele Mu§atei, ob^inut cind a trecut la ritul catolic. Acestei ipoteze ar trebui sà-i urmeze o alta, anume cà Margareta católica a revenit la ortodoxie §i de aceea Roman o aminte^te cu acest nume. E greu de admis acest lucru, deoarece Petru, cijiva ani mai inainte (1384), aminte§te pe mama sa catolicà ferventà.
     Pe baza acestor documente, neanalizate suficient pinà acum, s-a crezut cà avem aici intregul neam al lui Petru voievod, frate cu Roman voievod. Confuzia a venit din faptul cà intr-adevàr ?i Petru voievod a avut un frate care se numea tot Roman, cura am aràtat mai sus.
      Concluzia care se impune este cà Petru §i Roman voievod nu sint frati nici dupà mamà, nici dupà tata, iar Roman numit in documente ca frate al lui Petru nu este decit un omonim al lui Roman voievod.
     Revenind la domnia lui Lajcu voievod, vedem cà aceasta a marcat o oarecare stabilitale ?i autoritate. La moartea lui (cca. 1377) au izbucnit insà toate veleità^ile ascunse, fiecare feudal incercind sà-?i asume supremazia. Din aceste conflicte a ie?it biruitor Petru, fiul Margaretei.
     El dispare in condili necunoscute. Letopise^ele ii dau cà a domnit 8, 12 ?i 16 ani, numai Putna I men^ioneazà cà a murit in scaun. Este probabil cà a luat domnia in 1377 ?i a durat sigur pinà in 1391. In acest an se pare cà iar sint tulburàri in Moldova 2. ìn tot cazul, la 30 martie 1392 nu mai era domn. ìn acest timp Petru mutà re^edinja la Suceava $i izbute^te sà adauge voievodatului sàu §i voievodatul fiilor lui §tefan, amintit de Dlugosz in cronica sa. De aici §i confuzia de nume ?i date in nara^iunea acestuia.
     Roman, fiul Mu§atei, era domn la 30 martie 1392. Domnia lui a fost scurtà, pinà dupà iulie 1394, cind a fost alungat din scaun. ìn acest scurt timp el intemeiazà tirgul §i cetatea Roman ?i a continuat unificarea Moldovei cu grabà, dupà cum o aratà frumoasa sa intitulare. Acest lucru.nu a fost pe placul panilor §i boierilor Moldovei, care 1-au dat prins in miinile regelui polon, fa^à de care avusese destule rezerve cu ocazia depunerii oraagiului de eredità*
     La sfir^itul anului 1394 era domn §tefan, nepotul de sorà al lui Roman, care venise cu sprijin polon. Infeudarea acestuia fa{à de poloni §i atacarea Jinuturilor ungure§ti din partea de sud a Moldovei atrag minia lui Sigismund, regele Ungariei, care insà in 1395 va fi invins la Hindov, fàrà indoialà Ghindàoani, aproape de Tirgu-NeamJ. Sfir§itul domniei lui apare in condili obscure, inainte de 28 noiembrie 1399. Cronicile ii dau 7 ani de domnie ?i consemneazà cà a niurit in scaun.
      De la Roman §i de la §tefan s-au pàstrat pinà astàzi únele documente in originai §i informatile cuprinse in ele sint foarte pre^ioase. Aitele nu ne sint cunoscute decit prin inserii tirzii. §i acestea sint pre^ioase prin relatàrile pe care le produc, dacà làsàm la o parte comentariile celor ce le-au folosit mai intii. ìntre acestea este ?i contaminarea celor doi Romani, fratele lui Petru §i fiul Mu§atei, socoti^i o singurà persoanà. Aceste inserii, mai ales aceea a lui §t«fan
      1 Scrisoarea este nedatatâ, dar §e poate data cu « dupâ iulie 1394», cînd regele dâruieçte lui Çtefan, atunci prétendent la tron, o platosa auritâ fi un coif.
      *	Deducem aceasta çi din faptul câ regele Poloniei cere lui Mircea o confirmare a angajamentului anterior (17 martie 1390, fàcut prin intermediul lui Petru voievod), pe care o obçine la 6 iulie 1391.
231