asupra resurselor din Romània» l. in Romania ei au stabilit legatura cu nemtii din tara, cu mi§carea legionarà §i partidul national-cre§tin 2. Din informatiile primite, Germania hitleristà a alocat partidului german din Romània fi legio-narilor o subventie de 20 000 000 de màrci (circa 800 000 000 de lei) 3. « Dacà expansiunea Germanici — se aratà in raport — are nevoie neapàrat de bogà^iile imense ale Romàniei, trebuie sa inteleagà toate statele cà cotropirea Romàniei ar fi calea deschisà spre stàpinirea Peninsulei Balcanice §i spre Asia» 4.
    Totu§i, sfidind interesele poporului romàn, Carol al II-lea, in martie 1939, inchee tratatul economie romàn-german, iar peste un an, guvernul dictaturii militare-fasciste aderà la pactul tripartit.
    I. Antonescu recuno§tea personal cà politica dusà alàturi de Germania hitleristà a fost stràinà poporului romàn ; in acest sens citàm din nota dictatà de Ion Antonescu directorului de cabinet militar, colonelului Radu Davidescu, asupra conversatici avute cu Ribbentrop la 12 februarie 1942:« Am subliniat farà ezitare cà la 6 septembrie, cind am luat conducerea statului, singur §i numai cu sprijinul d-lui Mihai Antonescu, am declarat, fàrà a intreba poporul, cà politica ce trebuie s-o due este alàturi de Axà ; cà este exemplu unic in istoria popoarelor ca doi oameni indràzneti sà declare deschis §i sà cheme poporul sà lucreze intr-o politicà care era naturai sà parà odioasà. .. Decisesem sà fac o politicà de colaborare §i amicitie, pe cind imensa masà a poporului nutrea acum, naturai, sentimente contrarii §i purta urà asupra acelui popor» 6. Acela§i lucru il arata Ion Antonescu §i in declaratia sa, datà la 6 ianuarie 1946, in fata tribunalului militar international de la Niirenberg. In declaratie el afìrmà cà « in tot timpul cit am fost la guvern in Romània am fàcut politicà de intà-rire a legàturilor cu Germania §i m-am folosit de ajutorul ei la instruirea §i reinarmarea armatei romàne, in acest scop eu de citeva ori m-am intilnit cu Hitler»6. In iunie 1941, Antonescu tirà§te Romània, alàturi de Germania hitleristà, in ràzboi impotriva Uniunii Sovietice.
    « In aceste clipe grele pentru tara §i popor, partidul comunist a fost acela care a organizat lupta maselor impotriva dictaturii militare-fasciste fi a ràzboiului antisovietic » 7. Paralel cu organizarea luptei maselor populare din tarà, Partidul Comunist a desfàfurat o vasta activitate de làmurire pe front, indemnìnd pe ostafii romàni sà se predea Armatei Sovietice, sà se constituie in deta^amente de partizani sau sà dezerteze. De asemenea, victoriile armatelor sovietice din regiunea Yolgài (februarie 1943), din zona Kursk (vara anului 1943), ca §i atingerea granitei sovieto-romàne de càtre trupele sovietice in martie 1944, au provocai derutà in cadrul comandamen-telor germane. « Cre^teau nemultumirea §i revolta maselor populare, se accentua starea de spirit antihitleristà in armata, sporeau deruta §i panica in rindurile intregii reactiuni, se adincea necontenit criza politicà a regimului antonescian» 8.
      1	Ibidem, f. 37.
      2	Ibidem, f. 36.
      3	Ibidem, f. 36 — 37.
      4	Ibidem, f. 53 (raportul din 5 ianuarie 1939).
      6	Procesul marii tràdàri nazionale, Bucurejti, Ed. « Eminescu» 1946, p. 13.
      e Hiopen6epiCKUù npoyecc,, t. II, Moscova, 1958, p. 685.
      7	G h. G h e o r g h i u-D e j, A XV-a aniversare a eliberàrii Romàniei de sub jugul fascisi, in Articole fi cuvintàri. 1959 —1961, BUdiresti. Edit. politicà. 1961, p. 7.
     8Gh. Gheorghi u-D e j, A XX-a aniversare a eliberàrii Romàniei de sub jugul fascist, Bucurejti, Edit. politicà, 1964, p. 8.
6