si Botev a scris Simbolul credinfei comunei. Am felicitai telegrafie Comuna din Paris si am purces sä infiintäm birouri si in alte orase, difuzind eòpii ale Simbo-lului ». Dupä cum se vede, acesta avea caracterul unui Statut1. Scris la Galati la 20 aprilie, Simbolul are o mare valoare atit ideologica, cìt si literara. Semni-ficative si profetice sint cuvintele : « Cred . . . intr-o orìnduire comunistä a societätii, care va salva tóate popoarele de jugul si chinurile seculare . . . Astept desteptarea popoarelor si viitoarea orìnduire comunistä in lumea intreagä » 2.
    ln ziarul säu « JI,yMa », care apärea la Bräila, Botev a luat apàrarea Comunei din Paris. Articolul säu intitulat CMemeH iuiawH (Plins ridicol), dedicai proletariatului francez si international, a fost scris pentru condamnarea atitu-dinii negative a unor ziare bulgare fatä de Comuna din Paris. « 0 lume intreagä
—	serie Botev — deplinge Parisul, o lume intreagä blestemä pe comunisti, iar ziarele noastre nu stau nici ele la o parte . . . Blestemati pe comunisti cä v-au distrus capitala si au murit strigind « libertate sau moarte », « piine sau gloante », cuvinte pe care voi le socotiti tilhäresti . . . Aruncati cu pietre si cu noroi pe mormintul lui Dombrovski, deoarece n-a vrut sä fie sluga nici unui cap ìncoronat, ci luptätor pentru ideea cea mare ... ». Printre aceste lupte ale proletariatului francez si ale tuturor popoarelor, Botev intrezäreste viitorul luminos, inchein-du-si articolul cu cuvintele profetice : « Si va veni o zi, ziua cea dintii » 3.
    Acad. P. Constantinescu-Iasi, analizind ideologia lui Botev, aratä ciar cä ea trebuie pusä in legäturä si cu mediul in care a träit poetul. Or, in aceastä perioadä (1871—1876), Botev a locuit la Galati, Bräila si Bucuresti. Desi nu avem pinä acum un studiu amänuntit asupra infiuentelor romànesti in opera lui Botev, acad. Constantinescu-Iasi, pe baza unor consideraci mai largi, a arätat cä « ideile lui Bälcescu au contribuit si eie in mod indirect la formarea ideologici lui Botev ». In legäturä cu cele de mai sus, trebuie apoi subliniatä prietenia strinsä dintre Botev si Bonifaciu Florescu, fiul naturai al lui Bälcescu, care studiase la Paris pe vremea Comunei si care s-a intors apoi in tarä 4.
    De cea mai mare importantä insä in formarea ideologici lui Botev au fost, asa cum aratä acelasi autor, legäturile pe care le-a avut poetul cu « precursori! socialismului din Romania » 5 : Nicolae Codreanu, Dobrogeanu-Gherea, dr. Russel, Zamfir Arbore, membru al Internationalei, 8. a., participind impreunä la cercul revolutionär secret compus din romàni, rasi, bulgari si polonezi, o adeväratä « international in miniaturä » 6. Este adevärat cä membrii acestui cere erau democrati revolutionari si socialisti utopici 7, dar incepeau sä cunoascä din ce in ce mai mult marxismul si sä-si dea seama de importanza proletariatului. Polonezul Dembitzki ilustra ziarele progresiste si antidinastice romànesti, ca si periodicele bulgare la care lucra Botev, fiind amindoi in legäturi cu cercurile progresiste romànesti. Una dintre litografiile lui Dembitzki, publi-
     1	Hr. Botev, op. cit., vol. I, p. 439—440. In nota sa explicativa, M. Dimitrov arata cà Botev insufi a atestat infiinjarea acestor birouri.
     2	H r. Bo.tev, op. cit., vol. I, p. 215.
     3	Articolul a fost publicat in nr. 2 din 25 iunie 1871. Vezi fi op. cit., vol. I, p. 226, ca fi notele critice ale lui M. Dimitrov (p. 443).
    4	P. Constantinescu-Iasi, od. cit., p. 219.
     6 Ibidem.
    6	Tatiana Silianovska Dimitrov a, KapUKamypwne HaJJeMÓuifKU e «Ttnan» u «EyduAHUK», in C.ó. Xpucmo Eomee, p. 323. Al. B u r m o v, JKpucmo Eotnee npe3 no ¿.leda Ha ciepeMeHHUtfwne cu, Sofia, 1945, p. 100 fi 118—20; Ev. Volkov, op. cit., p. 179.
  7	Istoria Romàniei, vol. IV, Bucurefti, Edit. Acad. R.P.R., 1964, p. 498—499.
30