foarte malta fi patru mai mici, minunat proporzionate, iar pe flecare din eie se ridica cite un vultur alb cu coroanà de aur pe cap. ín jurul piramidelor era un frumos coridor cu arcade, intre care, in partea dinspre ufa mare a bisericii era urmàtoarea inscripfie cu litere de aur pe
o	splendida tafta neagrà:
     «Sigismund Augusto Regi Polonorum. Potentissimo. Magno Duci Litwaniae... Principi optimo et felicissimo eius inuicta virtus sola clementia superata est. Vixit annos 53. Regnauit 43.»
      Pe aceastà inscriptie cu litere de aur era un cal alb, deosebit de frumos fàcut, iar pe el un cavaler in armurä, cu spada ridicatà cu demnitate intr-o mina. Acesta este blazonul Marelui Principat al Lituaniei.
     In partea dreaptä a acestui coridor era pictatà victoria asupra tàtarilor cu o inscriptie de aur:
      « Scitarum Exercitu ad Tiram et Beristenem bis pfligatos».
     De cealaltä parte, spre marele aitar era pictatà armata räposatului rege in Letonia unde s-au predat oracele fi tot Principatul. O inscriptie de aur:
     « Sub acta Liuonia et Regni finibus propagatisi).
      Deasupra acestui coridor erau opt figuri foarte frumoase care reprezentau calità{ile Domnului nostra : Fides, Pax, Justitia, Fortitudo, Victoria, Liberalitas, Industria, Afabilitas.
     Fiecare dintre eie era impodobità corespunzàtor, sustinind insemnele sau calità^ile sale, fi toate acestea infrumusejau foarte mult acest tabernaculum.
     Pe cele cinci piramide ardeau fase sute de luminàri intr-o ordine exemplarà, afezate pe trepte de jur imprejur, care erau treizeci la numàr. Jos, sub aceste piramide era fàcut cu multà grijà un pat, la citeva trepte de la pàmint, inalt, mare, lat, acoperit tot cu o bucatà mare de brocart scump pe care eTau afezate opt blazoane mari. Deasupra lor era pusà o coroanà de aur, un màr, spada, sceptral fi pintenii, toate insemnele regale aurite. Au fost de asemenea imbracaci o sutà de oameni sàrmani fi infirmi in pelerine lungi, negre, cu glugi pe cap ; fiecare din ei stàtea in jurul acestui tabernaculum cu o luminare aprinsà in mìnà, rostind rugi.
     De cealaltä parte, spre aitami mare, de la tabernaculum pinà la cor, erau bànci inalte acoperite cu pinza cafenie. in fata cardinalilor fi a solilor regilor creftini, tot pàmintul era, de asemenea, acoperit cu postav negra. Pe aceste bànci stàteau douàzeci fi opt de cardinali, aproape toti cei care erau, sau puteau veni in vremea aceea la Roma. Mai ales cei de frante, mai importanti, au venit in veftminte de doliu la aceastà inmormintare a majestàtii-sale.
     Slujba a fost fàcutà cu mare corectitudine de Patriarbul Ierusalimului care avea lingà el patru episcopi care-1 asistau la slujbà; top tineau luminàri de cearà albà.
     Dupà slujbà a urmat o oratie fastuoasà pe care a rostit-o Reszka, un canonie de la Var-fovia. Aceastà cuvintare care a làudat atitudinea fi piofenia regretatului rege a plàcut foarte mult cardinalilor fi tuturor celorlalti ascultàtori, ceea ce, printre aitele, a adus multà laudà fi admirare natiunii polone.
      Dupà oratie, patru episcopi in Pontificalibus fi al cincelea patriarhul Ierusalimului, care a oficiat slujba, au mers la tabernaculum fi acolo, in jurul lui, unde era patul regai, a càdel-nitat fiecare in parte. Oratiile care se fac de obicei le-au cintat ei, iar cintàretii papali cintau ràspunsurile. Toate cele care se fac de obicei cu aceastà ocazie, au fost fàcute cu mare corectitudine. Pe urmà, cind s-a sfirfit totul, cardinalii au plecat fi pàrintele cardinal Osiusz le-a mulfumit cà au binevoit sà vinà, aproape la fiecare in parte.
     Pe urmà, dupà ce au plecat toti, s-a dus fi domnia-sa acasà. Sàrmanii imbràcati in pelerine s-au dus dupà el acasà fi fiecàruia in parte i s-a dat pomanà din belfug fi de asemenea fi altora foarte multi care erau acolo.
     ìn ziua aceea, de dimineatà incepind fi pinà la amiazà, s-au citit rugàciuni de doliu la toate altarele din biserica aceea. Pe urmà, s-a trimis pomanà la toate bisericile, care acolo sint foarte multe.
     De asemenea fi la toate spitalele s-a dat multà pomanà ; in ziua aceea s-a fàcut slujbà de ingropàciune Domnului nostra in toate bisericile.
     Ìn acea zi nu au mai contenit cu impàrtirea pomenii fi incà s-a mai porancit ca fi a doua zi sà se adune la Sf. Laurentiu toti sàrmanii care ar voi pomanà, acolo unde s-au fàcut fi funeraliile. S-au adunat sàracii aproape din toatà Roma fi li s-a dat tuturor pomanà.
     Funeraliile acestea au plàcut foarte mult tuturor càci nu mai vàzuserà niciodatà inainte de asta ceva atit de costisitor fi atita dàrnicie.
     Erau multi care vàzuserà inmormintarea räposatului Carol al V-lea, care de asemenea se fàcuse cu mare pompä, insä aceasta a noastrà le plàcuse mai mult, càci chiar fi spaniolii, defi acest popor este mai obifnuit cu fastul decit al nostra, au recunoscut dar aceasta fi ne-au dat nouà intiietate, cà funeraliile noastre au fost de departe cele mai de frante ìn ceea ce privefte fastul, cheltuiala, belfugul fi ordinea exemplarà.
306