RELATIDLE ECONOMICE ALE TÀRII ROMÀNEÇTI CU TÀRILE PENINSULEI BALCANICE DIN SECOLUL AL XIV-LEA PÎNÀ LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVI-LEA
DINU C. GIURESCU
    Constituirea fârii Româneçti fi a Moldovei independente la ìnceputul si la mijlocul secolului al XIY-lea a sintetizat pe o treapta superioarà o evolute de mai multe secóle a societàtii feudale romànesti, deschizìnd totodata calea unei etape noi si de durata. Pentru o jumâtate de mileniu, pina la Unirea din 1859, se constituía un nou cadru politic al dezvoltàrii fortelor productive fi al relatiilor sociale — cu contradictiile de clasà respective — fi se asigurau astfel bazele materiale pentru manifestarea creatoare a literaturii fi artei noastre. în Transilvania, ìn diferitele regiuni fi comitate, organizarea social-politica a romànilor condufi de cneji fi de jupani, cîrmuindu-se dupa legi proprii, unele statornicite încâ din timpul voievodatelor, în secolele IX—X, a constituit temeiul pentru manifestarea culturii nationale românefti, care a ajuns la o treaptà superioarà a creatiei artistice (vezi exemplul ctitoriilor de lemn din Maramuref fi din alte locuri)1.
     în statele care strînseserâ in jurul unei cìrmuiri centrale «tarile» mai mici de pînâ atunci, crefterea fortelor productive se manifesta concret, în secolele XIY—XVI, prin circulatia monetarâ (nu numai sporità fatà de perioada precedents, dar cunoscìnd forme calitativ noi ìn emisiunile proprii ale voievozilor romàni), prin consolidarea orafelor, centre ale meftefugurilor fi schimbului prinzìnd in reteaua drumurilor lor principalele zone ale tàrii, prin rolul tot mai activ al elementelor locale in negotul extern fi locul preponderent dobìndit treptat de tìrgoveti in tranzitul produselor orientale spre Transilvania fiUngaria, prin oprirea pe bnia Dunârii a negutàtorilor turci fi levantini, care vreme ìndelungatà n-au putut ràzbi pe piata nord-dunàreanà 2 (cbiar fi mai tirziu, cu toatà ìntarirea dominatici otomane in secolele al XVII-lea fi al XVIII-lea, ^àrile Romàne de la sud fi est de Carpati fi-au pàstrat sistemul vamal fi tarifele proprii, deosebite de acelea ale Portii Otomane).
     1	Unele aspecte privind vechimea organizàrii social-politice romànesti din Transilvania sint analízate de acad. D. P r o d a n, Domeniul Beiufului la 1600, in « Anuarul Institutului de istorie din Cluj», t. V, 1962, indeosebi p. 52.
     2	Lipsind cífrele, urmàrim dezvoltarea economici, dupà constituirea fàrii Romànesti, prin manifestàrile ei concrete ìn diferitele sectoare ale vie(ii sociale ji de stat.
167