Bàjenarii bulgari se stabilesc in primul rind in orasele si satele romànefti in care se ailau afezàri similare mai vechi si, pe cit posibil, din acele locuri din care veneau fi ei. Astfel, satul Brebeni are bàjenari din aceeasi regiune Kozlo-dui-Rahova, veniti in 1825 fi 1828. De asemenea, satele din jud. Olt, ca Spàtàrei, Pàru-Ràtund, Ràdoefti fi Calomfiresti, au afezàri din 1810 fi 1829, dupà cum satele Valea Dragului, Brànefti, Varasti, Dudefti, Afumati, Fundulea, Mànàs-tirea, Spantov, Herefti, Chiajna, Fundu au afezàri din vremea celor douà ràzboaie din 1806—1812 fi 1828—1829. Situatii similare sìnt in judetul Ialo-mita, la Ciocànefti, sau in multe sate din Dolj fi Romanati.
     Emigraiia oràfeneascà incearcà sà-si refacà asezàrile din patrie, bàjenarii stabilindu-se cu totii la un loc: sbvnenii la Bereasa, fiftovenii la Zimnicea fi Mavrodin etc. Nu ne ocupàm aici de infiintarea orafului Alexandria 1.
     In sfirfit, emigràrile din 1828—1829 au mai [muli un caracter rural, iar cele din 1830 un pronunfat caracter oràfenesc.
     Dacà ciocnirile dintre interesele de clasà fi cauzele reintoarcerilor bàje-narilor reies dar din cele de mai sus, se cuvine sà subliniem incà o datà cà unele dintre catagrafiile fi datele statistice utilizate nu au valoare decit pentru o anumità perioadà de timp. Trebuie sà adàugàm cà nici cifrele date de Kiselef relativ la numàrul bàjenarUor care au plecat fi al acelora care au ràmas la noi in tarà nu se referà la rezultatul final al emigratici, ci la o datà anterioarà. Cifra care aratà citi bàjenari tàrani au ràmas in tarà din emigrala legatà de ràzboiul ruso-turc din 1828—1829 este cea datà de Vistieria fàrii Romànefti in noiembrie 1834, adicà 2 670 de familii.
     In sfirfit, cei ce adunà cifrele date de documentele emigratici din anii 1806—1812 sau din cele anterioare cu cele de la 1828—1830, pentru a afla la cit se ridica numàrul total al bulgarilor din 'J'ara Romàneascà spre 1840 se insalà dacà nu tin seama de douà demente, fi anume de procesul de asimilare fireascà fi de faptul cà si in 1812, dar mai ales in 1828—1829, multi bàjenari au fost romàni. Situatia realà ne-o aratà catagrafia generalà din 1838, cind bulgarii nu s-au ferit de inregistrare, ci, dimpotrivà, s-au inscris ca « sirbi », deoarece acum situatia lor fiscalà era cu totul darà.
     Catagrafia din 1838. In catagrafia generalà a 'J'àrii Romànefti se dà intreaga populatie pe judete, plase, orafe fi sate, aràtindu-se si nationalitatea locui-torilor : romàni, « sirbi » (in care se cuprind bulgarii fi sirbii, cei dintii formind insà imensa majoritate), greci, evrei, tigani si altii. Din aceastà catagrafie s-au dat in anexa acestui studiu asezàrile de « sirbi » pe judete, plàfi fi orafe, notindu-se fi numele satelor numai acolo unde s-au gàsit cinci sau mai multe familii venite in tarà in diferite vremuri. Bineinteles, cele mai multe din aceste afezàri dateazà delafinele secolului al XVIII-leasi inceputul secolului alXIX-lea adicà din timpul ràzboaielor ruso-turce, fi mai ales dupà cele din 1806—1812 fi 1828—1829. Fàrà indoialà, multi dintre bulgarii afezati la noi inaintea tuturor acestor ràzboaie, fi in special acolo unde nu au format grupuri mai mari, se romànizaserà pinà la aceastà datà.
     1 Antonian Nour, Istoricul orafului Alexandria, Alexandria, 1927 ; Constantin N. V e 1 i c h i, Mi$carile revolufionare de la Bràila din 1841—1843, p. 25.
107