Prin constituirea unui singur stat, care inlocuia fàrimitarea feudalà a veacurilor X—XIII, realitàtile existente din perioada anterioarà 1 capata noi condipi de desfàfurare : o mai mare stabilitate in interior, obtinutà prin auto-ritatea puterii centrale (a voievodului cu dregàtorii din orafe, judete fi sate), drumuri devenite astfel mai sigure, inlesnind circulatia oamenilor fi a màrfurilor ; intervenga domniei, care, urmàrind perceperea unor venituri continue fi sporite, a apàrat interesele supufilor ei proprii cind aceftia s-au lovit de màsurile discri-minatorii ale negutàtorilor din alte tari 2.
    Aducind insemnate venituri clasei dominante, comertul fi corolarul sàu, circulatia monetarà, sint dustrate, dupà intemeierea fàrn Romànefti, prin douà fapte semnificative : rezervele importante de care dispunea visteria dom-neascà chiar in primele decenii ale secolului al XlVdea fi emisiunile proprii ale voievozilor romàni.
    Cele 7 000 de màrci de argint oferite de Basarab I, la 1330, regelui Carol Robert drept despàgubire de ràzboi sint echivalente cu 1 680 000 de dinari 3, sau 74 kg de aur fin, sau 1 447 kg de argint cu titlul de 800°/004. Pentru 3 000 de ruble de argint frincefti, adicà mult mai putin decit oferta lui Basarab, Petru Mufat, voievodul Moldovei, va primi de la regele Poloniei, in 1388, drept gaj, teritoriul Pocujiei 5.
    Consolidarea economico-pobticà a dus la baterea unor monede proprii : este, fatà de perioada precedentà, o tràsàturà deosebitoare, calitativ nouà, care trebuie retinutà sub indoitul aspect al vaiorii monezilor fi al continuitàtii emisiunilor, cuprinzind, obifnuit, douà tipuri : ducatii (in sistemul dinarilor) fi banii màrunti 6. Banii de valoare redusà aratà cà, in J'ara Romàneascà, schimbul de màrfuri cu ajutorul monedelor devenise, in a doua jumàtate a secolului al XlV-lea, o practicà curentà, afa incit domnia vedea necesitatea unor emisiuni continue : eie s-au succedat, de altfel, timp de 100 de ani, de la Vladislav I (1364—1377) fi pìnà la Radu al III-lea cel Frumos (1462—1475) 7. Monedele romànefti au circulat fi in Dobrogea — s-au gàsit la Pàcuiul lui
     1	Dina C. Giurescu, Relafiile economice ale fárii Románefti cu fdrile Peninsulei Balcanice in perioada feudalismului timpuriu, Rsl, X, 1964, p. 364—382.
     2	Aceeaji situa(ie exista $i in Moldova dupa constituirea statului independent, la mijlocul secolului al XlV-lea.
     1	C o n s t. C. Giurescu, Organizarea financiará a fárii Románefti in época lui Mircea cel Bátrin, in «AAR., Mem. sec(. ist.», seria a Ill-a, vol. VII, 1927, p. 16.
     ‘Octavian Iliescu, Despre natura juridicá fi impon anta despágubirilor oferite de Basarab voievod regelui Carol Robert, in SMIM, vol. V, Bucurefti, Edit. Acad. R.P.R., 1962, p. 139-141.
6Mihai Costáchescu, Documente moldovenefti inainte de §tefan cel Mare, vol. II,
Iaji. 1932, p. 603—606. Conítantin C. Giurescu, Intemeierea Mitropoliei Ungro-
Vlahiei, in « Biserica ortodoxa romana», LXXVII, 1959, p. 675 §i nota 20.
     6	Octavian Iliescu, Emisiuni monetare ale fárii Románefti din secolele al XlV-lea fi al XV-lea, in SCN, vol. II, 1958, p. 304 $i tabelul nr. 1 (p. 399). Au fost emisiuni de bani romanean $i in sistemul grofilor veneto-balcanici; ele au incetat dupa Dan I (1383 — 1385).
     ’Octavian Iliescu, op. cit., tabelul nr. 1. ín acest interval, lipsesc monezi numai de la Alexandru Aldea (1431 —1436) $i Vlad fePe? (1456 —1462). Pentru monezile Romá-ne?ti vezi ji Octavian Iliescu, Monezi de aramá de la Mircea cel Bátrin $i Cu privire la monetele lui Mircea cel Bátrin, ambele in« Crónica numismática ;i arheologicá», XVIII, 1944, p. 278—281, $i XIX, 1945, p. 25 — 27; idem, índreptári ji intregiri márunte cu privire la únele emisiuni monetare feudale ale fárilor románe, in SCN, I, 1957, p. 217 — 220; idem, O nouá contribufie privitoare la istoria monetará a fárii Románefti in secolul al XV-lea, in SCN, III, 1960, p. 501 — 505; Corneliu N. Mateescu, Contribufie la studiul monetelor lui Mircea cel Bátrin, in SCN, III, 1960, p. 279 — 286.
168