cä ofiterii §i soldatii nu mai voiau sä lupte impotriva coalitiei antihitleriste 1. Comandantii de regimente raportau cä nu mai conteazä pe unitätile lor §i cä circulä zvonul cä la 15—20 august 1944 se va incheia armistitiul 2. Pentru crearea acestei stäri de spirit « o mare importantä a avut activitatea desfa-§uratä de partid in rindurile armatei, atragerea de partea fortelor antihitleriste a unor generali §i ofiteri superiori insufletiti de sentimente patriotice» 3. Comandamentul german, ca sä preintimpine o actiune antihitleristä in Romania, a elaborai planul «Margareta 1», care prevedea inäbu§irea imediatä de cätre trupele germane a oricärei mi§cäri in Romania sau a oricärei incercäri de a incheia o pace separatä. Propunerea lui Ribbentrop din august 1944 de a trimite in Bucure§ti o divizie de tancuri SS care era dislocata in Serbia räsä-riteanä §i alte mäsuri preväzute in planid « Margareta 1» n-au putut fi insä puse in practicä datoritä ofensivei sovietice din august 1944 din sectorul Ia§i-Chi§inàu §i insurectiei armate care izbucne§te la 23 August 4. « In ziua memorabilä de 23 August 1944 — aräta Gheorghe Gheorghiu-Dej —, dictatura militaro-fascistä a fost rästurnatä, Antonescu §i ceilalti membri ai guvernului au fost arestati. Formatiunile de luptä patriotice §i unitätile militare romane au ocupat principalele institutii §i obiective militare, au curàtat capitala §i imprejurimile ei de unitätile hitleriste, au zdrobit trupele germane din Yalea Prahovei, Bra§ov, Constanta, Turnu-Severin, capturind zeci de mii de prizonieri» ®. Färä sävir§irea actului de la 23 August, guvernul fascist din tara noastrà ar fi pus in aplicare criminalul pian al mobilizàrii totale, ceea ce ar fi avut urmäri dezastruoase pentru oracele §i satele din Romania. De asemenea, insu-rectia armatä a scutit §i armata sovieticä de pierderile pe care le-ar fi suferit in luptele pentru ocuparea liniilor de rezistentä Foc§ani, Nämoloasa, Galati §i a altora, pinä in Bihor, linii de rezistentä preväzute in planurile guvernului fascist §i ale hitleri^tilor. Dupä intoarcerea armelor de cätre Romania, aratä generalul german Kurt von Tippelskirch, « frontul s-a amestecat §i totul s-a transformat intr-un haos. Peste tot unde apärarea era fäcutä de trupele romàne frontul s-a deschis §i rufii au putut inainta nestingheriti, chiar §i in sectoarele de front pinä atunci neatacate. Ca nifte gigantice valuri maritime se rostogoleau trupele du^manului, strivind din toate pärtile fortele germane» 6. Postul Atlantic in limba germanä aräta, la 24 august 1944, cä « prin trecerea Romàniei aläturi de tabära inamicä cele 21 de divizii de infanterie germanä, impreunä cu 2 divizii blindate, au fost incercuite, täindu-li-se orice retragere. 30 de divizii romäne§ti, aläturi de trupele sovietice, luptä acum impotriva trupelor germane incercuite» 7. lN. Ciachir $i Loghin L., Din fràfia de arme romàno-sovietica, Bucurefti, Edit. M.F.A., 1959, p. 191. 2 Contribufia Rom&niei la räzboiul antihitlerist, Bucurejti, Edit. M.F.A., 1958, p. 45; vezi fi Kurt von Tippelskirch, Bmopan Mupoean eoüna, Moscova, 1956, p. 169. 3 Gh. Gheorghi u-D e j, A XX-a aniversare a eliberärii Romàniei de sub jugul fascist, p. 9. 4 « Lupta de clasä», 1958, nr. 8, p. 73—74. 5 Gh. Gheorghi u-D e j, A XX-a aniversare a eliberärii Romàniei de sub jugul fascist, p. 9. 6 Kurt von Tippelskirch, op. cit., p. 463. 7 Ibidem, p. 34—35 8