lui Nedici, ustafilor, cetnicilor fi celorlalti tràdàtori ai poporului iugoslav1. In urma evenimentelor din Romània, hitleriftii au inceput urgent sà-fi scoatà trupele din Grecia fi Albania (grupul de armata« E») fi sa le duca in Iugoslavia, càci« . . .altfel puteau sa cadà in capcanà in sudul Balcanilor» 2. Istoriografia iugoslavà aratà cà dupà evenimentele din Romània, in septembrie 1944 nemtii au hotàrit sà scoatà din Grecia grupul de armata « E » fi sà creeze din aceste trupe un front pe linia Portile de Fier-Skoplie-Albania, iar cu Armata a 2-a de tancuri sà formeze un front de la Portile de Fier pìnà la Lugoj, care s-ar fi sprijinit in Nord pe aripa dreaptà a grupului de armate german din Ungaria. Dar acest pian n-a putut fi realizat 3, defi la sfirfitul lunii septembrie 1944 in Iugoslavia se gàseau peste 400 000 de soldati fi ofiteri fascisti 4.
    ìntr-un comunicai al Ministerului de Ràzboi al Romàniei se arata cà « operatiunile armatei romàne ajutà lupta partizanilor iugoslavi, care sporefte in intensitate, datorità apropierii trupelor sovietice de pe teritoriul romàn fi bulgar» 5. De asemenea, merità sà se facà precizarea cà numerofi romàni au luptat in cadrul unitàtilor de partizani fi ale armatei de eliberare nationalà a Iugoslaviei, iar dupà iscàlirea armistitiului li s-a considerai « serviciul militar satisfàcut in armata romàna» 6.
    Corespondentul agentiei Tass comunica din Istanbul, la 31 august, cà « evenimentele din Romània au influentat asupra sporirii dezertàrilor trupelor germane cantonate in Grecia fi Albania» 7.
    Intr-un comentariu al postului de radio Londra se aratà cà « decizia Romàniei va avea un efect direct asupra Turciei, care a rupt relatiile diplomatico cu Reich-ul fi a privit la sporirea ostilitàtilor Romàniei ìmpotriva exploatàrii fi tiraniei germane cu interes fi simpatie, care dureazà din zilele Antantei Balcanice. Actiunea Romàniei va da formatiunilor militare fi organi-zatiilor politice din Grecia cel mai bun motiv de a coopera cu guvernul national al lui Papandreu fi va incuraja partizanii marefalului Tito» 8.
    Ziarul turcesc « Vatan» din 30 august 1944 serie cà « Romània se aflà acum in rindurile prietenilor» 9.
    Agentia Rador anunta la 3 septembrie 1944 cà toate ziarele suedeze se ocupà de evenimentele din Romania;«. . . Subliniem in unanimitate importanza economicà a gestului Romàniei pentru intreaga strategie aliatà fi in special in Balcani» 11.
    La 12 septembrie 1944, Romània semna conventia de armistitiu. Ziarul « Izvestia» din 13 septembrie 1944 sublinia, in articolul privind iscàlirea armistitiului, cà Romània, care inainte constituia o importantà bazà germanà in Balcani, a devenit o bazà aliatà in actiunea de eliberare a sud-estului Europei11 Ziarul aratà cà « nu poate fi contestatà de nimeni contributia Romàniei la
     1	Hcmopun JOeocjiaauu, II, p. 238 — 239.
     2	Ibidem, p. 239.
     3	HcmopmeCKUu arn.iac oceoóodume.ibiioù eoùmi napodoe, Belgrad, 1957, p. 31.
     4	Hcmopun lOeocnamu, p. 239.
     6 M.A.E., Evenimentele din Romània. 92—93.
     6	Ibidem, p. 37.
     7	Ibidem, p. 58.
     8	Ibidem, p. 37.
     9	Ibidem, p. 52.
     10	Ibidem, p. 67.
     11	Ibidem, p. 80.
12