se aseze in Moldova 1. Toti bàjenarii care veneau din satele de lingà Iambol si Aitos erau agricultori.
    f inînd seama de marele numàr de bàjenari, la finele lunii aprilie, Kiselef a cerut Obstestii Adunàri a Divanului ca sa ia grabnice màsuri pentru asezarea lor în tara de câtre autoritàri si de càtre stâpînii de mosii, dat fiind cà aceasta va aduce « cel mai infiintat folos pâmîntului » proprietarilor si « numitilor colonisti » 2. La 14 mai 1830, Divanul a luat o serie de masuri 3. ìn primul rind s-a publicat « prin gazetà » câ stâpînii de mosii care voiau sa primeascà ase-menea familii « spre làcuintà pà mosiile dumnealor » sâ trimità oameni la cele trei vaduri de trecere — Bràila, Piua Petrii si Càlàrasi —, care sà-i ia pe bàjenari si sà-i aducà pe aceste mosii 4. ìn acelasi timp, ispravnicii judetelor Slam Rìmnic, Bràila, Buzàu, Ialomita si Ilfov (la care s-au adàugat apoi judetele Saac, Prahova s.a.), precum si ispravnicul stràinilor, trebuiau sa trimità la aceleasi vaduri « cite doi cinovnici » 5. Trei oameni de ìncredere ai Divanului erau trimisi « la pomenitele trecàtori, cu leafà cuviincioasà de la Yistierie, sà stea napristan acolo », înregistrîndu-i dupâ îndrumârile ce se dàduserà postel-nicelului Manóle. Spàtària trebuia sà trimità si ea comisari la carantinà pentru respectarea màsurilor sanitare si pentru înregistrarea bàjenarilor. Ìndatà dupà sosire si trecerea prin carantinà, trimisii Divanului urmau sà lase pe oamenii boierilor sa se ìnteleagà cu noii veniti « prin bunà ìnvoire », dupà care « sà sloboazà fiescàruia. . . suma trebuincioasà de familii », bineinteles pe baza « asidosiei » de opt luni. în cazul infelegerii se nota ìn catastih « cà atitea familii s-au dat ìn primirea cutàruia cinovnic al cutàruia boier ca sà-i duca la cutare mosie, ìn cutare judet ». în cazul cìnd nu s-ar afla destui oameni ai stàpìnilor de mosii « ìncìt sà cuprinzà toatà suma acelor colonisti, atunci cinovnicii ispravnicilor dà pàmìnteni si stràini sà ia pà cei ramasi si sà-i ìinpartà prin orase
i	sate si slobozii pà unde ìsi vor alege ìnsusi ei locuri dà làcuintà si va fi si cu voia acelor stàpìni dà mosii ».
    ìn acelasi timp, Divanul se adresa colonelului Kapelio, comandantul militar al SUistrei, aducìndu-i la cunostintà trecerea « colonistilor » si rugìn-du-1 « sà pue la cale ìngrijirea ce se cuvine. . . » 6. în sfîrçit, ìncà de la 14 mai, Divanul ceruse ispràvnicatelor judetene si celui al stràinilor ca sà indemne pe locuitori sà meargà la cele trei puncte de trecere pentru a vinde alimente « cu preturi cuviincioase si potrivite cu starea acestor bàjenari » 7. Acest lucru se impunea cu atit mai mult cu cit numeroase familii trebuiau sà stea la carantinà 16 zile. Desi din unele plàsi ale judetelor, ca, de pildà, din plasa Negoiesti (Ilfov), tàranii plecaserà la Càlàrasi cu 6 000 de ocale de màlai si fàinà, ei n-au
      1	Ibidem, p. 152.
      2	Arh. st. Bue., Vistieria, Delà pentru açezâmîntul bulgarilor ce vin din Rumeli intr-acest Prinfipat, dos. 162/1830, f. 1. Vezi ?i Romanski, op. cit., p. 149.
      3	Arh. st. Bue., dos. 162/1830, f. 2.
     4	Adresa Divanului din 17 mai 1830 càtre redacta « Curierului Bucureçtiului», precum çi textul publica^iei prin care stâpînii de moçii erau invitaci sa trimità cinovnici la cele trei vaduri ca sa se ìnteleagà cu bàjenarii « prin bunà ìnvoire si pà temeiu asidosiei de opt luni», in dos. cit., f. 18—20. Invitatii asemânâtoare primiserá si de la isprâvnicate (ibidem, f. 39-71).
      5	La 15 mai se comunica ispravnicilor jude^elor amintite toate mâsurile luate de Divan, (ibidem, f. 67—68). Asemenea porunci si instructiuni au primit apji toate ispràvnicatele (ibidem, f. 15-18).
      6	Arh. st. Bue., dos. 162/1830, f. 21. Scrisoarea e datata 23 mai 1830.
     7	Poruncile Divanului câtre isprâvnicate (ibidem, f. 3—5, 22—26 çi 72). Pentru poruñea data isprâvnicatului stràinilor, vezi Arh. st. Bue., Adm. vechi, dos. 4 673/1830, f. 7.
78