La Buzàu, bulgarii au gàsit fcoli fi de un nivel mai ridicat. Nu e deci de mirare cà in prima serie a celor care frecventau cursurile seminarului in 1838,
2	sint bulgari, Irimia Ivan si Desliu Nicolae 1.
     Toate acestea arata cìt de repede colonistii bulgari sositi la Buzàu in partea fìnalà a perioadei de trecere la capitalism — cind interesul pentru carte se trezeste pretutindeni — , s-au incadrat in atmosfera culturalà a orasului cu vechi traditi in aceastà privintà.
★
    Dacà ràzboiul ruso-turc din 1828—1829 a constituit pentru emigratia bulgarà ultima perioadà favorabilà, in pàrtile buzoiene fenomenul a avut conse-cinte contrarii. Situat la intersectia unor drumuri obligatorii de trecere (Jara Romàneascà — Moldova ; Brasov-Bràila), spaima de ororile ràzboaielor ante-rioare silente multà lume sà evacueze din nou oraful fi cbiar satele din regiunea de cimp. Mifcàrile maselor de ^àrani « supárati — cum spune un raport oficial — peste putintà de multimea angariilor » se impletesc cu lupta impotriva asupririi mofierefti, devenind deosebit de puternice in toamna anului 1829.
     Temindu-se de o pustiire generalà a satelor, « care inainte aveau cite 3—400 de case, au azi numai cite 20—30 de bimici » — multi pieriserà fi din cauza ciumei —, pentru mosiile nemuncite fi pentru dificultàtile in care se zbàtea vistieriaa, autoritàrie au organizat adevàrate potere de gonaci in stare sà depisteze fugarii fi sà-i aducà inapoi3. Cazuri similare s-au mai petrecut in judetele: Slam-Rimnic, Brada fi Ialomita *. Interesant e cà unii dintre fugari au trecut la Cemavoda, altii chiar peste Dunàre, in Bulgaria 5, cei mai multi insà, manifestindu-fi refuzul de a munci la vechii proprietari, se stràmutà pe alte mofii in judetele limitrofe 6. Printre ei s-au aflat atunci fi multe familii de bulgari.
     Pentru oraful Buzàu, aspectul acesta este oglindit intr-o catagrafie intoc-mità aici in aprilie 1829, cuprinzind nominai, pe mabalale, oamenii fugiti din oraf, cásele lásate pustii fi cásele stricate inadins de cei plecati 7.
    Interesantà in ea insàfi prin numàrul mare al bàjenarilor fi al caselor devastate, din punctul nostru de vedere, catagrafìa aratà cum peste 70 de familii bulgare, pàràsind orasul care nu le putea oferi sigurantà, pomesc care incotro.
     Prevederile tratatului de la Adrianopol din 1829, desfiintind raialele de pe malul sting al Dunàrii fi dind fàrilor Romàne liberiate deplinà comertului cu celelalte }àri, creeazà o ambiantà de mai mare incredere fi stabibtate printre producàtorii de màrfuri din agricultura, industrie sau comer}, ceea ce indrep-tàtefte sà se atribuie epocii ineeputurile de modernizare a multora dintre orafele noastre. Avintul economie fi social e vizibil fi in oraful Buzàu fi lui i se datorefte afluxul de colonisti bulgari care vin dupà 1829 in oras fi in imprejurimi.
      1	Arh. st. Bue., Catagrafia orasului Buzàu, mapa 96, f. 50—51.
       2	Arh. st. Bue., Administrative vechi, dos. 210/1829, f. 7 173. Yezi si Visteria, dos. 3 173, voi. 11/1831, f. 665-666.
      3	Ibidem, Administrative vechi, dos. 210/1829, f. 3, 15, 71, 95, 131 fi 135.
      1	Ibidem, f. 19 fi 39.
      6 Ibidem, f. 71 fi 73.
       6	Ibidem, f. 15 fi 135. Vezi fi Arh. st. Buzàu, Primària, dos. 1/6/1830, f. 21, 24, 26, 42, 52, 61 fi 117; fi S t. R o m a n s k i, op. cit., p. 66—67.
       7	Arh. st. Bue., Administrative vechi, dos. 210/1829, f. 150 — 159. Tofi fugifii (200), cásele pustiite (122), cele stricate (78). St. Romanski a extras din aceastà catagrafie stràinii (74) nominai (op. cit., p. 64—65).
142