publícate de Jecev sint valoroase fi completeazà alte publica^ii similare. Metoda de editare este riguros ftiin^ifìcà.
      Interesantà este soarta fruntafilor emigratici bulgare din Romània fi in generai a cetasilor fi voluntarilor — ci^i au supravie^uit ràscoalei din aprilie sau ràzboiului din 1877 —1878 — dupà eliberarea Bulgariei. De aceastà problemà se ocupa J. Kabadaev in articolul sàu Burghezia bulgara fi luptàtorii pentru independenja najionalà (p. 200 — 219). Transformàrile sociale care s-au petrecut in Bulgaria dupà 1878 au dus la sàràcirea celor mai inulti dintre dinfii. Atyii, destui de pu^ini la numàr, au tràdat idealurile pentru care luptaserà in tinere^e. Defi asupra acestei probleme s-a mai scris in istoriografia bulgara, baza documentará a diferitelor articole n-a fost compietà. De aceea automi publicà acum citeva documente dintre cele mai caracte-ristice in aceastà privin^à. Unele dintre acestea, cum este cererea lui Filip Totiu, concili fi date istorice importante pentru activitatea cetelor bulgare organízate la noi in {arà fi care, de cele mai multe ori cu aprobarea tacità a autorità^ilor románefti, au fost lásate sà treacà peste Dunàre. Documéntele sint insolite de note explicative fi de o scurtà introducere.
     Impresionante sint cele citeva sensori publícate de D. Vàrblianska. sub titlul Asupra biografici prof. D. $i§manov (p. 143 —148). Eie se referà la tragica moarte a acestuia, petrecutà la Oslo in 1928, in timp ce lua parte ca delegai al Bulgariei la Congresul P.E.N.-Clubului. Documéntele vor servi la o viitoare biografie a lui. In aceastà privin^à, fi pentru aceiafi viitori biografi, semnalàm noi rindurile atit de calde scrise cu acest prilej de N. Iorga. Adàugàm de asemenea cà §ifmanov a venit la Bucurefti pentru a studia la fa^a locului legislaría fcolarà a luí Spiru Haret (N. Iorga, Oameni care au fost, voi. Ili, Bucurefti, 1936, p. 261 — 262).
      O bogatà sursà de informarle pentru istoria ràzboaielor balcanice o formeazà cele 45 de scrísori pe care cunoscutul fruntaf socialist bulgar Gheorghi Kirkov le-a trimis de pe front so^iei sale in 1912 —1913 (Scrisorile lui G. Kirkov de pe front càtre Tina Kirkova, p. 149 —199). In afarà de datele pe care le oferà pentru istoria Bulgariei, subliniem pe cele ce se referà la probleme mai largi fi care intereseazà fi celelalte {àri balcanice. Din eie apare darà atitudinea sa fajà de primul ràzboi balcanic, fajà de alianza balcanicà fi de declararea ràzboiului interaliat (al doilea ràzboi balcanic). Puternic fi expresiv se demascà burghezia bulgarà, ca fi rolul nefast jucat de marile puteri imperialiste. Scrisorile abundà in informa^ii asupra evenimentelor de pe fr jnt, asupra perspectivelor inceperii unor tratative in vederea incheierii pàcii, asupra intrigilor fmarilor puteri, a atitudinii burgheziei din Jàrile balcanice, a pozi^iilor oficíale ale acestor |àri, inclusiv Romània (p. 170 fi 189) asupra contradic^iilor dintre statele balcanice, asupra mifeàrii socialiste din Balcani, asupra unui iminent ràzboi interaliat etc.
     La rubrica Prezentàri de fonduri arhivistice subliniem in primul rind un studiu impor-tant fi amànun^it al cunoscutei cercetàtoare bulgare Bistra Tvetkova, Noi izvoare arhivistice despre regimul agrar din Bulgaria de nord din perioada de inceput a dominatici otomane (p. 299 — 343), in care se analizeazà un registru otoman de la inceputul celei de-a doua jumàtà{i a secolului al XVI-lea, unul dintre pu^inele referitoare la proprietà^ile agrare otomane de tipurile miulk fi vakif.
     Una dintre cele mai importante arhive, necunoscute pinà acum in Bulgaria, este aceea a lui Gheorghi Bakalov, renumitul critic fi literat bulgar, arhivà care se pàstreazà la Moscova. A. Yekov prezintà citeva date asupra rela^iilor revolucionare ruso-bulgare bazate pe documente din acest fond (p. 294—298).
      Hr. Dimitrov comunicà date asupra Comunei din Plevna (1919 — 1923). Este vorba de unele màsuri luate in consiliul comunal al orafului, unde in aceastà perioadà comuniftii au avut majoritatea (p. 298 — 293).
      O bunà completare a datelor cunoscute pinà acum asupra insurec^iei antifasciste din septem-brie 1923 o aduce R. Nikolova, care prezintà ftiri scoase din fondurile arhivistice ale Sobraniei, ale diferitelor ministere, ca fi din unele fonduri particulare (p. 277 — 287). Documéntele se impart in trei grupe, ultímele douà referindu-se, respectiv, la desfàfurarea fi apoi la groaznica represiune a insurec^iei. Impotriva acestor màsuri sàlbatice au protestat Henri Barbusse, Albert Einstein s.a. Alte prezentàri de fonduri, ca cele semnate de S. Zlatkov sau §t. Slavo va, prívese situaría din Bulgaria de dupà 9 septembrie 1944.
     La rubrica urmàtoare se aratà fondurile documentare intrate in posesiunea unor arhive locale (Gabrovo, Russe, Plevna, Plovdiv, Iambol etc.), dindu-se scurte làmuriri asupra lor.
      La comunicàri se dau fi unele informajii despre istoria organizàrii arhivelor din alte |àri fi despre stadiul in care se aflà in prezent. Notàm o asemenea informare, destui de amplà, intitulatà Din istoria fi activitatea Arhivelor statului din República Populará Romànà (p. 371 — 374), semnatà de D. Cohen. Revista cuprinde fi rezumate — extrem de scurte — in limba rusà fi francezà ale articolelor fi comunicàrilor.
      Buletinul anual al Arhivelor statului din R. P. Bulgaria reprezintà, afadar, o publicadle valoroasà fi utilà.
CONSTANTIN N. VELICHI
 374