sau vin cu învoirea turcilor, deoarece altfel, « la orice cerere, trebuie sa fie predati inapoi » 1. Exceptii se fac de ambele pârti doar atunci cind este vorba de persoane singure, fàrà familie, de batrini, vâduve etc. 2.
    Cererile de reintoarcere pe care bàjenarii le-au inaintat in 1834 au fost numeroase si din cauza noilor scutiri de dàri pe care Poarta le-a acordat in acest an. De astà datà sultanul mersese si mai departe. Astfel, celor 15 familii revenite in regiunea Nova-Zagora li se dàduse chiar contravaloarea bunurilor lásate la plecarea lor (case, vii etc.), in suma de 200 de pungi de bani 3. Aceastà veste s-a râspîndit repede la nord de Dunàre, determinind noi încercâri de reintoarcere.
     Spre sfirsitul lunii octombrie, pe cererile de piecare ale bàjenarilor apare insà rezolutia : « Fiindcà intoarcerea bulgarilor au incetat din poruncâ, sâ stea la delà » 4. ìntr-adevàr, la 5 noiembrie Yistieria prezenta domnitorului Alexandru Ghica o situatie ciará: numàrul bàjenarilor era cunoscut fie din condicile caran-tinelor (pentru cei ce trecuserà prin eie), fie mai ales din obsteasca catagrafie. (Este vorba de cea din 1831, a lui Kiselef.) Deoarece intoarcerile, mutàrile s.a. fusesera numeroase, se facuse o nouà catagrafie pentru ca cei « in fiintà » in diferite sate si orase sâ inceapâ a plâti de la 1 ianuarie 1834 capitaria pe jumàtate, potrivit « Asezàmintului » din 1830. Intervenind insá pasa Rusciukului, trecuserà inapoi in Bulgaria ìncà peste 300 de familii 5 si numàrul cererilor crestea, iar incasârile statului scâdeau. De aceea, oprind deocamdatà intoarcerile, Yistieria cerea domnitorului sà dea o poruncâ specialâ in acest sens, ceea ce s-a si fàcut la 17 noiembrie 1834 6. Interventiile insistente ale Portii 1-au silit insà pe Alexandru Ghica sà facà unele exceptii 7.
    în sfirsit, cu toatá poruñea data, cereri de piecare au continuât sâ fie înaintate si in anii 1835, 1836 si 1837, ba chiar si dupa aceastâ datâ. Noile motive invocate erau scutirile de dâri acordate de Poartà, precum si înapoierea pâmînturilor si caselor tuturor celor ce se întorceau in satele si orasele de unde plecaserà. Acest fapt aratâ câ voiau sâ se înapoieze multi dintre aceia care avuse-serâ in Bulgaria o oarecare stare. Sultanul a recurs însâ si la o altâ mâsurâ — de astâ datâ represivâ — si anume scoaterea în vînzare a tuturor bunurilor imobile apartinînd celor ce nu voiau sâ seîntoarcâ. în acelasi timp,interventiilt la Alexandru Ghica nu încetau. Pentru familiile din Sliven marele vizir scria in mod special domnitorului la 16 noiembrie 1836 8. Alexandru Ghica a râspuns imediat câ va cerceta « modul in care au trecut în 'Jara Româneascâ, dupâ care le va càuta, le va aduna si va începe sâ le trimitâ in locurile de bastinà » 9. Desi întelesese foarte bine câ vizirul se referea la cei trecuti peste Dunâre din 1828 încoace, ràspunsul sâu lâsa sâ se întrevadâ câ nu putea fi vorba de unii ca atare, ci doar
     1	Ibidem, f. 25, 27 fi 31 — 32.
     2	Ibidem, f. 879 f.a.
     3	lJoKyMewnu, p. 196.
4	Arh. st. Bue., Dos. 5740/1834 f. 521, pe cereri date începînd cu ultima decada a lunii
octombrie.
     6 Ibidem, f. 588.
     6	La aceastâ datâ se a riunta Vistieria câ din poruncâ domneascâ s-a oprit întoarcerea bàjenarilor care au intrat în condicile Vistieriei (f. 645). Numai în octombrie fi noiembrie 1834 (eu învoiri obçinute înainte de 24 octombrie) fi numai prin carantina Câlàrafi au trecut 123 de familii, în afarà de cei plecaçi prin Giurgiu sau prin alte pàrÇ.i.
     7	Ibidem, f. 509, 514 fi 516. Vezi fi intervenga Portii câtie Alexandru Ghica, în ffoKyMeumu..., p. 211. Vezi fi Arh. st. Craiova, Prefectura, dos. 5 875/1834, 4 725/1835,
2	966/1836, 2 049/1837.
     8	Scrisoarea vizirului în JJoxyMeumu..., p. 213 (doc. nr. 394).
     9	Ibidem, doc. nr. 395.
96