10.	«ropOA^K Hd 'lípfiwoui’fc», adicá Cetáfuia de pe Ceremus. Aceastá loca-litate a ramas neidentificatá de cercetátorii sovietici. M. N. Tihomirov propune Vijnita, care apare in hártile din secolul al XVII-lea x. Aceastá identificare si localizare nu ne satisface. Luind in considerare faptul cá aceastá localitate, denumitá cetátuie si localizatá pe Ceremus, apare aláturi de 'J'etina §i Hotin, putem presupune cá este vorba de cetatea Hmielovului. ímpreuná cu celelalte cetáti si orase din 'J’ara ^epenitului, Hmielovul a intrat in componenta statului moldovenesc curind dupa formarea sa ca stat independent.
    11.	«Ha A.H'kCTp'fe Xotíchk», adicá pe Nisfu Hotin. Este ora$ul Hotin cu cetatea respectivá. A fácut parte din 'Jara §epenitului §i a intrat in cursul secolului al XIV-lea in componenta statului feudal moldovenesc.
    Tóate órasele mentionate in lista pe care am analizat-o sint intr-adevár strávechi orase moldovenesti, pomenite documentar, fárá excepte, la sfir§itul secolului al XIV-lea si la inceputul secolului al XV-lea. Din acest punct de vedere izvorul cercetat constituie o adeváratá hartá a ajezárilor moldovenesti cu caracter urban.
    Importanta acestui izvor apare mult mai evidentá atunci cind insirám lista oraselor moldovenesti din privilegiul comercial acordat negustorilor din Lwow in 1408. Aici, aláturi de strávechile orase ca Baia, Siret, Suceava, Iasi, Neamt, gásim o serie de orase noi, ca Dorohoi, Birlad, Bacáu, Trotu§ 2. Prezenta lor íntr-un act de la inceputul secolului al XV-lea dovedeste o vechime mai mare decit data mentionárii lor oficíale, totusi trebuie sá avem in vedere faptul cá dezvoltarea acestor asezári cu caracter orá§enesc se produce tocmai in acest secol, ceea ce explicá lipsa lor din izvorul alcátuit in ultimul pátrar al secolului precedent. La aceste ora§e trebuie sá adáugám si pe celelalte, mentionate in alte documente moldovenesti, tot din prima jumátate a secolului al XV-lea, si anume: Hirláu, Cotnari, Tirgul-Frumos, Vaslui, Tazláu, Adjud, Tecuci3.
    ín felul acesta apare evident faptul cá fragmentul cuprinzind lista oraselor moldovenesti este mult mai vechi decit prima jumátate a secolului al XV-lea, cind pe harta Moldovei mai apar incá ll orase si tirguri, alcátuind un numár dublu fatá de cel mentionat in izvorul cercetat.
    Dacá la sfirsitul secolului al XIV-lea diversele itinerarii erau restrinse la o anumitá regiune, si se pare cá a§a este, deoarece tirgurile din partea de sud a Moldovei, ca Birladul §i Bacául, nu sint mentionate in fragmentul cercetat, in schimb in secolul al XV-lea diversi negustori obtin privilegiul de a face negot in intreaga tara prin cetáti si oraje („no KiiCfH 3fMAH... H no ropo^dMii H no ToproKOAViv“) 4, precum si prin tirguri si sate („h no TpiiroA\ h no cíaoa\“)5, ceea ce máreste considerabil cadrul fizico-geografic al acestor itinerarii.
    Astfel, lista oraselor moldovenesti, cuprinsá intr-o listá generalá a oraselor din vechile cronici rusesti, reprezintá nu numai o importantá sursá istorico-geograficá referitoare la strávechile orase din Moldova, ci si cea mai veche stire scrisá despre aceste orase, fiind confirmatá deplin de recentele descoperiri arheologice.
     JM. N. Tihomirov, op. cit., p. 128.
     2	M. Costáchescu, op. cit., vol. II, p. 630—637.
      3	Ibidem, vol. II, p. 310; vol. II, p. 365; vol. II, p. 365; vol. II, p. 682; vol. I, p. 311 — 312; vol. II, p. 646; vol. II, p. 682.
      4	Ibidem, vol. II, p. 743.
      6	Ibidem, vol. II, p. 759.
215