vecinului sàu, urmàtorul ràspuns : « Printul meu, am primit depesa Altetei-Yoastre, care ma anuntà cà arme seehestrate de autoritàtile romàne apartin guvernului Serbiei. M-am gràbit sà dau ordinul de a se ridica secbestrul si de a se transmite autoritàtilor instructiunile necesare pentru a asigura libera trecere prin Romania a armelor destinate armatei voastre. Alteta-Yoastrà va intelege cà a trebuit sà iau màsurile de rigoare atunci cind ignoram compiei destinatia convoaielor de arme care traversau tara »1. In urma noului ordin al lui Cuza, seful sàu de cabinet anuntà pe agentii nostri de la Constantinopol si Paris cà sechestrul a fost ridicat 2.
    Cìteva observatii se impun. Potrivit insesi indicatiilor oficiale — telegrama lui Obrenovici care vorbeste de « o parte » din arme si corespondenta din « Monitor », care dà cifra de saizeci de care —, marea majoritate a armelor (convoiul numàra circa 500 de care) n-afost sechestratà. De ce n-au fost seehestrate toate armele ? Intrebarea e normalà, dacà se ia drept bunà afirmatia din ràspunsul lui Cuza cà « ignora complet » destinatia lor. Ignora aceastà destinatie numai pentru 60 de care si o stia pentru rest? Tot asa de surprinzàtoare este fi argu-mentarea lui Obrenovici cà, ignorind ruta pe care avea s-o ia convoiul, n-a putut informa in prealabil pe Cuza. Càci nu exista, in realitate, decit o singurà rutà, prin Romania, toate celelalte trecind prin Turcia si Austria, puteri ostile, care ar fi confiscai imediat armele. Asa incit, ambele telegrame sint de cir-cumstantà.
    Dar chiar acea parte a armelor despre care se afirmà cà ar fi fost sechestratà a fost ea oare intr-adevàr? Avem motive serioase sà ne indoim. Totul face impresia unei puneri in scenà, a unui camuflaj, de ochii turcilor si a celor care-i sprijineau. Repeziciunea cu care Obrenovici e informat de cele petrecute in Bucurefti, intr-o vreme cind nu e fir telegrafie direct cu Belgradul, depesa lui care sosefte in aceeasi zi in care se dàduse ordinul de sechestrare, toate acestea dau impresia unui aranjament pregàtit din timp. Noi credem cà ordinul a fost dat numai prò forma si cà, in realitate, el nu s-a aplicat. De altfel, chiar dacà am admite buna credintà, el n-a avut nici o urmare, de vreme ce a fost revocai imediat. Pinà sà se ia màsurile de rigoare in vederea sechestràrii, a sosit ordinul urmàtor, anulind pe cel dintii. Asa incit, totul se reduce, incà o datà, la o manevrà, destinatà a crea atmosferà, a da impresia impartialitàtii fi legalitàtii.
    Consulii din Bucuresti n-au fost indusi in eroare. Ei si-au dat seama cà totul e nesincer, cà declaratiile lui Cuza nu corespund realitàtii fi au telegrafiat in acest sens, dupà cum am vàzut, superiorilor lor.
    C. Negri, reprezentantul nostru la Poartà, in concediu insà in tarà in momentul cind se produce tranzitul armelor sirbefti, a fost el oare de la inceput in curent cu aranjamentul diplomatic? Se afla la Galati atunci cind au sosit primele ftiri despre trecerea convoiului de 500 de càrute peste frontiera noastrà fi se pregàtea sà se imbarce spre a se duce la postul sàu. Dindu-fi seama de ce il afteaptà la Constantinopol, el trimite cifrat lui Cuza o telegramà, care, nefiind dar descifratà, este repetatà in dimineata zilei de 12/24 noiembrie. «Voi fi
     1	M.A.E.,f. 45; Academia R.P.R.,ms. 5 743, f. 263 v. —264. — La 6 decembrie, st. n, Mihail Obrenovici mul^umefte telegrafie lui Cuza cà a dat ordin de liberà trecere pentru armele destinate armatei sirbe (M.A.E., f. 63).
     2	Academia R.P.R. ms. 5 743, f. 264. Telegrama càtre agentul din Paris poartà menpunea, la sfirfit, publier (i.e. in gazetele de acolo !) ?i specificarea cà depesa lui Mihail Obrenovici ■a sosit la Bucurefti aujourd'hui, in timp ce in aceea càtre agentul din Constantinopol este ce motin. Vezi textul telegramei càtre agentul din Paris la R. V. Bossy, Agenzia Paris, p. 233.
43