Germania hitleristâ a ìncercat din râsputeri sâ-§i mentina pozitiile în Romania, deoarece pierderea României ar fi avut consecinje deosebit de grele pentru pozitiile Germaniei în Peninsula Balcanica. « Romania are pentru Germania o importanza extrem de mare — scria « Evening Standard» la 15 martie 1944 —. Dacà va fi ocupatâ România, toatâ Europa sud-esticà se va râscula §i va deveni teatru de révolta, uçurînd interventia fortelor militare aliate» 1.
     Deoarece în presa stràinâ se fâceau unele comparatii între pozitia strategica a României çi a Finlandei, ziarul « Le progrès Egyptien» face urmàtoarea remarcâ în martie 1944:« Comparatia eu Finlanda nu e bunâ, fiindcâ Finlanda nu e decît un teatru de râzboi secundar. Din cauza petrolului mai aies, germanii «e vor bate pînâ la urmâ în România, eu sau fârà asentimentul lui Antonescu «ri al succesorilor sài eventuali»2.
     Ziarul turc « Acçam» din 19 martie 1944 arata câ, din târile sud-estului Europei, României îi arata Germania cea mai mare importantâ, deoarece « o prâbuçire sau o retragere a României ar însemna pierderea Balcanilor pentru Germania. Fata de acest pericol, Germania nu va consimti niciodatà la o redi^iune sau o pierdere a României ocupate de ea §i care în prezent reprezintâ cartiertd generai german pentru operatiunile frontului oriental»3.
     Ideea luptei pentru ieçirea din ràzboi §i alâturarea la coalitia antihitleristâ gàsea teren de dezvoltare din ce în ce mai favorabil în tara noastrà. Ecoul acesta este oglindit §i în ziarul suedez « Vesko-Journalen» din 22 aprilie 1944. Ziarul serie:« O victorie aliata ar fi primità în România eu un entuziasm délirant . .. Dupa cum e destul de naturai, germanii n-au avut niciodatà încredere în simpatiile românilor pentru Germania. Gestapoul a putut înregistra mereu semne de germano-fobie în tara» 4.
     Creçterea spiritului antifascist începe sa fie simtitâ §i de comandamentul german. Astfel, generalul-colonel hitlerist Friessner, cînd §i-a luat în primire postul de comandant al grupului de armata « Ucraina de sud», în raportul sàu càtre Hitler, mentiona eu îngrijorare:« Spiritul de luptâ al românilor scade din ce în ce. întreg poporul român este obosit de acest ràzboi §i va càuta cea mai favorabilà situatie de a ieçi din râzboi» ®.
     Starea de spirit a poporului român se caracteriza printr-o revoltâ mereu crescîndâ împotriva regimului fascist. Muncitorimea, tàrânimea, funcjionârimea, mare parte din intelectualitate §i mai aies soldat» de pe front doreau ieçirea cît mai grabnicâ a României din râzboi. Aceastâ stare de spirit cuprinsese §i o parte din cadrele de ofiteri ale armatei 6. La sfîrçitul lunii iunie 1944, Marele Stat-Major al Armatei romàne a fâcut o anchetà la unitâtile din linia întîi, cu scopul de a le verifica capacitatea de luptâ. Cu aceastâ oeazie s-a constatât
      1	Ministerul Afacerilor Externe (in continuare M.A.E.), Evenimentele din Romania, Buletin säptäminal (23 august 1944 — 15 aprilie 1945), Direcjia presei, a informa^iilor ?i a relajiilor culturale, p. 13.
      2	Ibidem, p. 14.
      3	Ibidem, p. 14.
      4	Ibidem, p. 3-4
      6 Principalele operafii din Marele Räzboi pentru Apärarea Patriei, ed. rusä, p. 395; vezi H. Friessner, Verratene Schlachten, Die Tragödie der deutschen Wehrmacht in Rumänien und Ungarn, Hamburg, 1956, p. 218.
      6	P. Constantinesc u-I a ; i, Eliberarea Romäniei de sub jugul fascist, in« Studii», 1959, nr. 4, p. 22.
7