a doua oarà, peste fluviu ; pe de alta, bulgarii fugiti de pe malul drept sau chiar din interiorul Bulgariei, in 1812 sau 1830, se reìntorc dupà un an sau mai mult in locurile lor de bastinà1.
    Interesele de clasà ale marilor propietari de pàmint i-au fàeut sà incurajeze astfel de emigràri : fugarii sint ademeniti prin privilegii — in special prin scutiri de dàri pe o anumità perioadà — sà treacà la nord de Dunàre sau sint rechemati, pe baza altora, in locurile pe care le pàràsiserà 2. Pinà la urmà, o mare parte a bàjenarilor ràmin insà in noua lor patrie, unde mai curìnd sau mai tirziu impàrtàsesc soarta bàstinasilor. Identificindu-se cu interesele clasei din care fac parte, ei actioneazà vàdit, mai ales in momentele de virf ale luptei de clasà, impreunà cu acestia din urmà.
    Desigur, din cauze economice, sociale si politice cunoscute, cele mai nume-roase sint refugierile la nord de Dunàre ale bulgarilor ce se aflau sub directa stàpìnire otomanà. Ei se asazà in satele si orasele din fara Romàneascà. in special emigratia oràseneascà pàstreazà legàtura cu cei din patrie, contribuind pe diferite cài la lupta de eliberare nationalà. In aceastà privintà, rolul emigratici bulgare din Romania este foarte important si a fost subliniat nu o datà3. Dar aspectele midtiple pe care le oferà aceastà emigratie — nu numai cercetàrilor istorice, ci si celor filologice 4 — sint departe de a fi cunoscute in profunzime.
    ínscriindu-se pe linia unor cercetàri sistematice cu privire la formarea si rolul emigratici bulgare din Romania — cercetàri menite a aseza pe o bazà documentará nouà problema rolului Romàniei in renasterea
     1	Arh. st. Bue., Vistieria, dos. 3 201/1831, f. 1017—1019. Acest fenomen este atestat documentar de mai multe ori. Astfel, in anul 1833, cercetindu-se situala unor bàjenari romàni din judeful Romana^i care cereau sa se ìntoarcà in Bulgaria, ocìrmuirea jude^ului raporta urmà-toarele: « §i dà fa(à cu dinsii au aràtat làcuitorii pàminteni cà au cerut insufi ei (bàjenarii) la comisia de catagrafìe (1831) sà-i serie intre pàminteni, sub cuvint cà pà vremea trecutà, làcuind fi la malul drept al Dunàrii, fi la cel sting si mai mult la cel sting, acum au tras intr-a-dins ca sà se afaze aici. Iar càtre aceasta, temindu-se fi ca sà nu-i cearà oblàduirea turceascà inapoi, vrea sà-fi piarzà numele de bàjenari venivi de acolo». (Ibidem, f. 1 144—1 145). §i mai dar se exprimà despre asemenea bàjenari un alt document din 1833, care arata de ce comisia de catagrafie din 1831 a inregistrat pe bàjenarii romàni din satele lanca, Potelu fi Hotaru in rindul pàmìntenilor : « Ei singuri au aràtat cà nu sint làcuitori care in vremea ràzboiului din leatul 1828 ar fi trecut intii de la malul drept al Dunàrii in Prin(ipat, ci au mai fàzut si alta datà aici, adicà au petrecut vremea dupà obiceiul iubitorilor dà stràmutare, cind dincoace cìnd dincolo». Aceeafi stare de lucruri nu se constata documentar numai aici, ci fi in parlile malului dunàrean din jude^ul Ialomija, atit la finele secolului al XVIII-lea (V. A. U r e c h i a, Istoria romànilor, voi. XI, Bucurefti, 1900, p. 570), cit fi in primele decenii ale secolului al XlX-lea.
     2	Interesele de clasà sint mai puternice decit apartenen^a nationalà sau credila reli-gioasà: eie determina patriarhia sà acjioneze impreunà cu sultanul fi cu dregàtorii lui. Pe de altà parte, chiar in sinul bàjenarilor bulgari incep sà se ridice arendafi sau movieri care ifi exploateazà cona^ionalii.
    3	Lucrarea fundamentalà in aceastà problema este P. Con stanti nescu-Iafi, Rolul Romàniei in epoca de regenerare a Bulgariei, Iafi, 1928 ; O culegere de Studii istorice romàno-bulgare, Bucurefti, 1956, reunefte unele din cele mai importante studii ale acestui cercetàtor, deschizàtor de drumuri in studierea rela(iilor istorice fi culturale romàno-bulgare.
      4	Filologii fi mai ales dialectologii se intereseazà de particularità^ile graiurilor bulgare din diferite afezàri de la nord de Dunàre. In aceeafi màsurà intereseazà pe filologii romanifti graiurile romànefti de la sud de Dunàre. Pentru acefti eercetàtori, cunoafterea faptului cà bulgarii ce locuiesc fi azi in unele sate romànefti sau cà romànii din unele sate bulgàrefti provin dintr-o anumità regiune, dintr-un anumit sat sau oraf fi cà s-au afezat in noua lor patrie in ìmprejuràri fi la date ce pot fi precizate documentar de càtre istorici, are o importanza destul de mare.
68