Kiriko la 28 decembrie /9 ianuarie 1815 —• se ingroasà prin afluenta sirbilor nemul^umiti din Póreei, Negotin si din alte parti, care se alàturà voluntar » x.
     0	datà cu sirbii au inceput sa treacà de partea turcilor adalìi si pandurii ruptafi, care erau nemultumiti de faptul cà I. Caragea ii dàduse la bir cu tara. Fleischhackl, agentul Austriei la Bucuresti, intr-un raport din 16/28 ianuarie
1815,	arata cà s-au alàturat « mai multe mii » 2.
    L. Kiriko, ìntr-un raport din 6 /18 februarie 1815, consemneazà cifra de circa 300 de panduri ruptafi care s-au insotit cu adaliii si de 600 de panduri romàni aflati in slujba lui Regep aga s. Analiza desfàsuràrii rebeliunii confirma cà aceste date sint mult mai apropíate de numàrul consemnat in raportul lui Fleischhackl.
    Numàrul sìrbilor si al romànilor alàturati turcilor adalìi se ridicà numai la ordinul sutelor, dar important ràmine faptul cà, desi minati de considérente deosebite fi urmàrind teluri diferite, sirbi, romàni si turci din aceastà regiune de margine s-au ridicat laolaltà impotriva Portii Otomane. Aspiratile de elibe-rare nationalà fi socialà ale romànilor fi sirbilor s-au ìmpletit in acele momente cu tendintele separatiste, centrifuge ale turcilor adalii.
    loan Gheorghe Caragea, domnul 'fàrii Romànefti, vàzind cà nu poate inàbusi rebeliunea cu fortele de care dispunea, a cerut lui Hafiz Ali pafa de la Vidin 1 000 de oameni fi tot atitia pafei de la Nicopole fi aianului de la Rahova. Totodatà, i-a rugat pe L. Kiriko fi pe Fleischhackl sà someze pe condu-càtorii rebeliunii sà ìnceteze incursiunile fi jafurile in fara Romàneascà.
    Lui Fleischhackl i-a ràspuns Salih aga, asigurindu-1 cà suditii austrieci nu vor avea de suferit fi cà ei sint gata sà se supunà Portii, dacà li se lasà Orfova fi Cladova 4.
    Edem aga arata in ràspunsul càtre consulul rus, cà « a ordonat trupelor sale sà nu molesteze locuitorii fi sà nu comità vexatii ... si cà, de indatà ce va umple magaziile, se va retrage cu oamenii sài », iar curierului i-a declarat cà « va retrage oamenii din mànàstirile ocúpate », pentru a preveni atacul trupelor trimise de I. Caragea 5.
    Pafa de la Vidin a trimis in Oltenia ostafii ceruti de domn, dar aceftia ràmàseserà la Craiova, « fàrà a indràzni sà se apropie » de rebeli. loan Gh. Caragea ceru Portii sà grapeze pe rebeli fi sà-i incredinteze lui sarcina mediatici. « E1 m-a asigurat — serie L. Kiriko — cà a gàsit la Craiova un confident, prin mijlocirea càruia va incepe sà negocieze ». Confidentul lui Edem aga era Hagi Ianuf, cunoscutul negustor fi arendaf. Hagi Ianuf avea deci vechi legàturi cu Regep aga fi cu oamenii lui din Oltenia, inlesnindu-le sà-fi desfacà pràzile. Aceasta explica de ce Hagi Ianuf a sprijinit apoi pe fratii Rogobete, care fuseserà dati in judecatà pentru pràdàciunile comise 7, fi confirmà cà invi-nuirile aduse de Tudor Vladimirescu erau pe deplin justifícate8.
      1	Ibidem, acela;i fond. fi dos., p. 178 — 180.
     2	Hurmuzaki, XX, p. 206—207.
     3	A.P.E.R., acetati fond fi dos., p. 215—216.
     4	Fleischhackl, 14/26 ianuarie 1815, in Hurmuzaki, XX, p. 206—207.
     6 Kiriko — Nesselrode, 4/16 ianuarie 1815, A.P.E.R., acelaji fond fi dos., p. 184—187. Din observable curierului rezultà cà detafamentele rebelilor erau formate mai ales din « alba-nezi fi bosnieci».
     6	Kiriko — Nesselrode, 11/23 ianuarie, ibidem, p. 192—193.
7	Documenteprivind istoria Romàniei. Ràscoala din 1821, vol. I, Bucurefti, 1959, p. 143—146.
     8	Vezi punctul 19 din « Cererile norodului romànesc» formulate de Tudor Vladimirescu (Documente. .., p. 19).
118