fi anunta cä sectiunea din capitala a P.S.D. va särbätori solemn semicentenarul Internationalei « sub presedenjia prietenului Z. C. Arbore, vechi membra al Internationalei »1. Apropiat de ideile Internationalei este foarte probabil sä fi fost fi Mircea Rosetti, fiul mai mare al lui C. A. Rosetti, care era bun prieten cu Arbore. Acesta povesteste cä Mircea Rosetti activa in cercurile revolutionäre ale vremii din Europa apuseanä si cä a fäcut cunostintä cu el la Ebsé Reclus, celebrul geograf francez fi membru al Internationalei 2. De asemenea, Gh. Panu, care a nutrit in tinerete idei republicane, a fost atras, potrivit unor relatäri — e drept provenite de la un adversar politic al säu — de acti-vitatea Internationalei 3.
    Existä unele märturii cä si filozoful materialist Yasile Conta ar fi fost in perioada studiilor membru al Internationalei I. « Ca socialist de principii si convinctiune — se aTäta intr-o scrisoare adresatä lui Conta, referitor la anii studentiei sale in sträinätate — ai cerut si ai fost admis la Paris in Asociatia Intemationala a Lucrätorilor » 4.
    O apartenentä probabilä la Intemationala I a avut si Dumitru Rosetti-Tescanu. Faptul este confirmât de socialistul Lascar Veniamin, care mentiona, mult mai tirziu, intr-o scrisoare deschisä publicatä in ziarul « Drepturile omului» : «... Eu, un modest membru al Partidului Socialist din România, indräznesc a sta de vorbä cu un vechi sociabst, membru al Internationalei europene » 5.
    Unul din aspectele majore pe care le ridicä problema pätrunderii ecoului Internationalei I in Romania este legat de reflectarea activitätii si ideilor sale in presa timpului.
    Perioada in care presa a abordat amplu si multilateral problemele Interna-tionalei coincide cu declansarea si urmärile evenimentelor Comunei din Paris (1871—1872). Anterior, nici presa apuseanä nu a insérât decît stiri sporadice despre International, mai aies cu ocazia creärii sale. în anii 1871—1872, atentia ìntregii opinii mondiale a fost polarizatä de International si de Comuna din Paris ; receptivitatea presei timpului fatä de aceste evenimente a fost deose-bitä. în România, numeroase ziare au publicat în mod sistematic si abundent materiale, in majoritatea cazurilor reproduceri directe dupä ziarele sträine, prelucräri si rezumate ale unor texte din presa de peste hotare si, adesea, comen-tarii proprii privind Comuna din Paris si Intemationala.
     Printre gazetele care au insérât in coloanele lor articole sau stiri referitoare la Intemationala I in anii 1871—1872 figureazä asemenea organe ca: « Telegrafili », « Românul », « Democrazia », « Trompeta Carpatilor », « Informa-tiuni bucurestene », « Presa » (din vechea Romànie) ; « Albina », « Familia », « Federatiunea », « Gazeta Transilvaniei » (din Transilvania).
     ^tirile si relatärile se refereau, in primul rind, la rolul si legäturile Internationalei I cu Comuna din Paris, la structura organizatoricä a Asociatiei Internationale a Muncitorilor, la congresele acesteia, si in special la Congresul de la Haga (1872), la principiile pe care ea le promova sau la lupta dusä intre repre-zentantii marxismului si ai diferitelor curente socialiste mic-burgheze, in special anarhistii bakuninisti, din cadrul Internationalei. O mare parte a stirilor din
     1	« Lupta» din 18 §i 20 septembrie 1914.
     2	« Adevàrul», anul 49, nr. 15.718 din 10 aprilie 1935.
3	Ti tu Maiorescu, Istoria contemporanà a Romàniei, Bucure^ti, 1925, p. 393.
     4	« ìnainte», nr. 1 din 1880.
      5	« Drepturile omului», nr. 130 din 12 februarie 1889; cf. §i A. D e a c, Intemationala I §i Romania, Bucure§ti, Edit. politica, 1964, p. 105.
21
19