familii de negustori si meseriasi din Sliven. Grupul fusese mare, dar cei mai multi plecaserá la Piua Petrii gi la Bráila, deoarece acolo carantina dura mai putin. §i aici bulgarii din Bucuresti i-au intimpinat cu alimente, date cu greu din cauza stápinului mosiei1. Trecerile masive au fost in luna mai. Piná la finele acestei luni trecuserá 261 de familii cu 1 223 de insi si 810 vite mari 2.
     La mijlocul lunii iunie ele se íntetesc iarási, majoritatea fiind formatá din slivneni. Unii cu bilete rusesti, altii fárá, plecau mai toti spre Bucuresti, nevrind a fi insotiti de oamenii isprávnicatului 3. ín urma slivnenilor au trecut, dupa 20 iunie, cei din Varna 4. Dupa 12 iulie trecerile s-au rárit si timp de o luna de zile n-au mai trecut decit grupuri mici de cite 2—9 familii 5.
    ín general, §tefan Vládescu n-a inregistrat cu atentie pe bájenarii trecuti pe la carantina Cálárasilor. Dorinta sa, mereu repetatá, de a se reintoarce la Bucuresti pe motiv de boalá i-a fost satisfácutá si la 25 iulie in locul sáu a fost trimis postelnicul Nicolae Slániceanu 6. Acesta aratá Divanului la 29 iulie cá vechile catastife «trebuie prefácute », adicá recopiate si puse in ordine. De aceea, pentru aceastá carantina nu avem date atit de precise ca pentru cea de la Piua Petrii. Cind termenul carantinei s-a redus si la vadul Cálárasilor, bájenarii nu 1-au mai ocolit. Trecerile au avut loe piná tirziu in octombrie. Astfel, la finele lui septembrie au trecut citeva familii de bulgari si greci de la Varna si Adrianopol. Cei doi cinovnici ai isprávnicatului Buzáu au fugit insá si acesti bájenari au pornit-o singuri spre Bucuresti 7. De asemenea, la
2	octombrie treceau 37 de familii, mai ales románesti, cu 150 de insi si 325 de vite, toti din tinutul Babadagului. Nefiind la carantiná cinovnici care sá-i insoteascá, acestia au pornit-o singuri « pe drumul postelor » spre Bucuresti 8. Fiind instiintat Divanul, acesta a cerut isprávnicatului Ilfov sá trimitá oameni in íntimpinarea lor. Cele 37 de familii se asezaserá deja in judete, si anume 25 de familii la Plátáresti, 11 la Dragomirestii din deal si o familie in satul Ileana 9. Desi in prima jumátate a lunii octombrie trecerile au incetat aproape cu totul, Nicolae Slániceanu a stat la Cálárasi piná la 18 noiembrie, cind cerea sá se intoarcá la Bucuresti, deoarece familiile care au mai sosit la Silistra ierneazá acolo 10.
    Dupá cum se vede din catagrafia lui Nicolae Slániceanu, prin carantina Cálárasilor au trecut in perioada mai-octombrie 1830, 392 de familii cu 2 002 insi si 1 562 de vite (dintre care 795 cornute mari, 262 cai s.a.). Imensa majoritate erau slivneni, circa 90 de familii fiind din alte párti, si anume Varna, Babadag, Adrianopol, Godovajdia, Samogova s. a.11.
     Trecerile prin carantina de la Bráila. ín ceea ce priveste ultima carantiná, cea de la Bráila, trecerile incepuserá de la 7 mai. Piná la 1 iunie sosiserá aici
      1	Ibidem, f. 75.
      2	Ibidem, f. 213.
     3	Ibidem, f. 129. De aceea ¡jitefan Vládescu cerea sa se intoarcá la Bucuresti, ceea ce Divanul a admis (f. 159—160 fi 162).
4	Lista negustorilor din Varna era semnatá de generalul rus Krasovski. Ibidem,
f. 209-10, 398.
     6 Ín total 28 de familii cu 140 de infi. Ibidem, f. 188 fi 472.
     6	Ibidem, f. 287, 363 fi 402.
     7	Ibidem, f. 649.
     8	Ibidem, f. 630—33. Vezi fi Romanski, op. cit., p. 238.
      9	Ibidem, f. 634.
    10	Ibidem, f. 717-720.
    11	Vezi « Catastili de tóate familiile bájenarilor ce au trecut din Rumelia in prinfipat printr-aceastá schelá Cálárafi», ibidem, f. 767—778.
82