Islaz fi Giurgiu, spre Vidin, Oreahovo, Nicopol, Silistra, adicà pe tot {àrmul dunárean. Taxele pe sare, destul de mari, se împârfeau între diverfi beneficiari fi este interesant câ o parte revenea fi voevodului Jârii Românefti. Numeroasele dispozifii vamale care se dau în legatura cu exportul fi importili márfurilor între cele douà Çàri riveraue aratâ cà acest trafic era foarte intens. în generai se importau la noi postavuri de lînâ (mai aies de Brussa), cojoace, vinuri, legume fi zarza-vaturi fi se exportau, în afarà de cele doua produse aràtate mai sus : in, cereale, material lemnos, porci, cai, vite mari fi pàsàri tàiate, încàlfâminte de tot felul, precum fi marfuri tranzitate — cufitârie, fier, cositor etc. Alte articole apar atìt la import cìt fi la export. Interesantà este fi atestarea corner Jului cu robi, prin precizarea taxelor care se plàtesc la trecerea lor la sud de Dunàre.
     Documéntele arata pe larg marfurile ce se transports fi taxele ce trebuie piatite. lata cîteva exemple luate din legiuirea pentru Nicopole:« Dacá va trece în fara Romàneasca postavuri, pinza, produse neprelucrate, musulmauul va piati ghiumruk 3%, nemusulmanul — 4%, stráinii — 5%.. . Dacà din fara Romàneasca trec (ìn Bulgaria) cizme fàcute din iuft de Adria-nopol se va plSti un akcé de pereche ; dacá sìnt confec(ionate din iuft indigen, mai slab, se va lua un akcé la douà perechi ». Se arata taxele ce se plàtesc dacà se aduc pantofi fi sandale etc. (p. 217). Sau alte exemple luate din legiuirea pentru portul Oreahovo: « Dacà se vor aduce robi (de la nord de Dunàre), se va plàti pentru flecare 25 de akcé. Atunci cìnd din fara Romà-neascà se aduce miere, unt, brìnzà, cucite, cositor, aramà fi áltele.. . » (p. 222). Nu insistàm mai mult asupra problemei, subliniind ìnsà cà acest studiu de circa 60 de pagini (cu documente fi facsimile) constituie o lucrare foarte bine documentata, importantà nu numai pentru istoria Bulgariei fi a Imperiului Otoman, ci fi pentru istoria noastrà.
      Date interesante se gàsesc fi în materialele publicate de E. Eskenazi, Despre cronica familiei Ariè din Samokov (nr. 12, p. 193—212). Este vorba de patru volume (circa 2400 pagini), scrise ìn ebraica sefardà fi care prezintà ìnsemnàrile negustorului Naim Ariè, continuate apoi de Mofe Ariè. E. Eskenazi dà un scurt comentariu fi un fel de sumar al imensului material, important nu numai pentru istoria ecouomicà, ci fi pentru cea politicà din perioada 1768 — 1914. Din comunicare rezultà câ acefti negustori au fàcut comerá fi cu fara Romàneascà.
     în acelafi numàr (p. 101 — 106), Al. Burmov continuà observable sale critice asupra cores-pondenfei publicatà în vol. I din operele lui Rakovski. Se ìndreaptà uuele date fi numele unor corespondenfi ai cunoscutului revolucionar. Este vorba de scrisori càtre unii bulgari din Bucu-refti (P. Ivanovici, M. Befkov, Hristo Gheorghiev, D. Diamandiev, Panaret Rafev fi al(ii), Bràila etc., care au jucat un anumit roi ìn emigrala fi mifcarea revolucionará bulgara din fara Romàneascà.
     Dintre celelalte articole importante pentru istoria noastrà veche este cel semnat de V. Tápkova-Zaimova, Unele probleme asupra modificàrilor etnice in Balcani, in secolele al V-lea fi al VII-lea, (nr. 12, p. 75—99) deoarece se ocupà fi de teritoriile de la nord de Dunàre. între aitele, dupà, pàrerea sa, nu trebuie sà se exagereze, atunci cànd se vorbefte de numàrul cel mare de robi pe care izvoarele il arata ca fiind luafi de slavi in incursiunile lor sud-dunàrene (cìte 1000—2000 de infi, ìmpreunà cu femei fi copii) fi nici asupra influentei pe care acefti robi ar fi exercitat-o la nord de Dunàre, unde erau adufi. Autoarea face fi alte considerata care intereseazà istoria noastrà veche.
     Mentionàm apoi contributiile semnate de V. Topalov asupra crizei economice din Bulgaria din anii 1897—1900 (nr. 12, p. 135—138), Z. Zlatev despre probleme economice bulgare contemporane (nr. 12, p. 5—46) f.a.
     Documente interesante publicà I. Mitev despre prietenia ruso-bulgarà fi ajutorul rus dat Bulgariei in 1877 (nr. 12, p. 185 —191), I. Ormangiev despre organizaba revolucionará din Tracia între anii 1907 —1908 (nr. 12, p. 161 —184) fi Climent de la Rila despre minàs-tirea Rila in ajunul independentei (nr. 12, p. 107—123).
     In nr. 13 al revistei (p. 23 — 31) semnalàm importantul studiu al lui S. A. Nikitin despre Paisie de la Hilandar fi istoriografia sud-slavá contemporanà. Despre ìnsemnàtatea operei lui PaiBie serie fi academicianul bulgar Todor Pavlov, fâcînd considerata interesante (p. 5—21). Date in legàturà cu zadruga se gàsesc in articolul semnat de Genoveva Tan ko va-Pet ko va, Asupra tehnicii agricole din Bulgaria medievalâ fi unele regiuni balcanice invecinate (p. 123—137). Un studiu serios fi bine documentât este acela semnat de E. Kable (R.D.G.) fi K. D. Kosev, Ostforschung, armâ a imperialismului german (p. 33—74) fi în care autorii demascâ dena-turàrile istoriei moderne fi contemporane a Bulgariei într-o serie de publicatii germane fi bulgare apàrute în ultimii ani ai secolului al XIX-lea fi pînà în zilele noastre.
     Alte articole fi materiale sînt semnate de L. Berov, E. Eskenazi, Vanda Smohovska-Petrova fi Herbert Steiner (Austria). Revista recenzeazà o serie de lucràri importante apàrute ìn Bulgaria fi alte tàri. Printre eie remarcàm fi recenzia favorabilà pe care turcologii V. Mutaf-cieva fi G. Gàlàbov o fac lucràrii lui M. Guboglu, Paleografia fi diplomatica turca osmanà, apàrutà la Bucurefti, în Editura Academiei R.P.R. (1958).
CONSTANTIN N. YELICHI
372