★ Cresterea numerici a colonici bulgare asezate lingà oraful Buzàu si in satele din imprejurimi, ca urmare a noilor conditii economice, sociale si politice in care s-a gàsit orasul dupà 1829, se oglindefte in datele statistice cuprinse in Catagrafia orasului si judefului Buzàu 1 intocmità in luna aprilie 1838. Numele si numàrul colonistilor bulgari asezati in partile buzoiene au ràmas complet necunoscute lui St. Romanski in 1939, cind a publicat volumul cunoscut, in care reproduce listele cuprinzind numele colonistilor stabiliti in celelalte judete ale Romàniei2, dar aprecierea cà la acea data (1838) asezàrile colonistilor insumau un procent mai ridicat de stabilitale ramine valabilà si pentru judetul Buzàu. De altminteri, in ceea ce priveste Buzàul, aceasta reiese si din numàrul foarte redus (10) al colonistilor trecuti in catagrafìe ca nedajnici, adicà veniti in ultimii 2—3 ani, cind ritmul emigratici se incetinise. Au fost extrafi din catagrafìe toti cei notati sirbi in rubrica neamul ; numai doi : Gheorghe Arigu, bàcan in satul Aliceni, fi Vasile Tànase din comuna Padina sint trecuji bulgari. Numàrindu-i pe toti aceftia, se constatà cà in primàvara anului 1838 se aflau in judetul Buzàu 320 de colonifti bulgari capi de familie (insumind 1 266 de suflete), repartizati astfel : oraful Buzàu — 275, Simileasca — 10, Cindefti — 8, in Merei fi Aliceni cite 3, in alte 17 sate numai cite 1—2. Cifrele de mai sus aratà cà, fatà de cei aproximativ 169 de colonifti, citi numàra Buzàul in 1831 3, sporul marcat de catagrafia din 1838 este evident. Pe de alta parte, profesional, coloniftii se grupau in 1838, astfel : 200 de gràdinari, 21 de meftefugari (unii avind ateliere proprii), 20 de lucràtori, 21 de negustori, 3 arendasi, 10 muncitori, 14 plugari si 38 fàrà profesiune sigurà. Fatà de fise, situatia Ior era urmàtoarea: 94 de patentari, 121 de birnici fi 104 scutiti (nedajnici, volintiri, vàduve, slugi etc.). Dupà cum se vede, marea lor majoritate se ocupau cu gràdinàritul, in care dovedesc o oarecare specializare. Cercetarea atentà a datelor cuprinse in catagrafìe, in care istoricii au multa incredere, ridicà totusi unele nedumeriri. De pildà, in ce privefte oraful Buzàu, confruntind datele catagrafiei cu cele culese din registrele de stare civilà ale orafului pe anii 1832—1840 inclusiv, am gàsit familii bulgare prezente in actele bisericii inainte fi dupà 1838 (Belu, Lefu, Vrapciu, Zutu, Pifbcariu, Càbità, Crifcu, §erdin, Capasizu, Tircàci, Mucuta, Ciuclea, Parala, Yelciu, Milciu, Tirziu) lipsà din catagrafìe. Dacà acestea sint scàpàri neintentionate, intrucit numele familiilor menzionate apar in actele de stare civilà fi in cursul anului 1838, an in care s-a intoemit catagrafia, nu ne ràmine decit sà-i inregistràm lipsurile ; dar, in ciuda acestor deficiente, explicabile poate prin anumite interese particulare, nu se poate contesta cà datele din catagrafìe sint cele mai apro-piate de realitatea economicà, socialà fi demografica a orafului Buzàu de atunci. ★ Cei dintii dintre colonifti (cultivatori de pàmint) au ocupat terenuri pentru gràdinàrit spre ràsàrit, pe mofia slobodà a orafului, in a càrui imediatà apropiere s-a ridicat un intreg cartier, Sirbària, in vreme ce meftefugarii fi negustorii 1 Arh. st. Bue., Catagrafii (jude(ul ?i oraful Buzàu). 2 St. Romanski, op. cit., p. 518—667. 3 Arh. st. Buzàu, Ocirmuirea, dos. 3 294/1832, f. 166 — 168, fi dos. 3 302/1832, f. 32 — 44. 148