Kazimierz Kumaniecki, Die lateinische Dichtung in Polen in der Zeit der Renaissance (1460 —1620), in vol. II, p. 107 —120, analizeazä principalele etape in dezvoltarea versificatici polone de limbä latina in epoca Rena§terii.
     Prima etapä, produs exclusiv al activitäjii centrului de creajie literarä din Cracovia, aparjine in primul rind oamenilor de cultura sträini imigraji in Polonia. Figura centralä a acestei perioade este italianul Filippo Buonacorsi — cunoscut mai ales sub pseudonimul Kalli-machus —, cäruia ii revine meritul de a fi incetäjenit poezia latinä umanistä pe teritoriul polon (opera sa poetica i$i asteaptä incä editorul). Un al doilea umanist sträin care a purtat fermentul culturii umaniste la Cracovia a fost poetul german Conrad Celtis (Pickel), intemeie-torul primei societàri literare polone SodalitasVistulana. In opera poetica a lui Celtis i§i fac aparijia §i accente anticlericale, simptom al unei noi orientäri a umanismului polon. Un ultim reprezen-tant de seamä al acestei etape a fost elevul lui Celtis, Laurentius Corvinus, autor al unui tratat de versificajie, Compendiosa ac facilis carminum structura (1504).
     A doua etapä (1500—1543) se caracterizeazä prin originea covir^itor polonä a creatorilor de literatura in versuri, prin inmuljirea focarelor de cultura umanistä (aläturi de Cracovia §i de Curtea regalä se manifestä o puternicà activitate creatoare in unele curji voevodale §i episcopale) §i prin caracterul de curte al creajiei poetice. Dar — ceea ce e mai insemnat — tematica acestei poezii se lärgefte simjitor, ea cuprinde tóate sau aproape toate aspectele principale ale viejii sociale, politice §i religioase ale Poloniei contemporane $i, din punctul de vedere al formei, marcheazä progrese deosebite, atingind aproape desävir§irea in opera lui Clemens Janicki.
     Aläturi de Janicki, cele mai reprezentative personalitàji ale acestei etape sint poejii Pawel din Krosno, Jan din Wiàlica, autor al epopeei istorice Bellum prutenicum, Mikolaj Hussowszczyk, Andrzej Krzycki, in a cärui vastä creajie poeticä se aflä §i lucrarea intitulatä Threnodium Valachiae, compusä in cinstea victoriei de la Obertyn (data 1521 indicatä de autorul studiului trebuie rectificatä, intrucit lupta de la Obertyn a avut loc in 1531) §i Jan Dantyszek.
     In a doua jumätate a veacului al XVI-lea, ca urmare a infloririi poeziei in limba polonä, creajia poeticä in limba latinä trece pe al doilea plan, färä a suferi insä o scädere de nivel artistic. Acum se manifestä creajia poeticä a lui Jan Kochanowski, intemeietorul poeziei polone moderne, a cärui operä folose^te ca mijloc de expresie atit limba latinä, cit §i pe cea polonä. A\\i repre-zentanji de frunte ai poeziei polone in limba latinä sint, in aceastä perioadä, Andrei Trzecieski, Petrus Royzius (spaniol de origine) §i Jerzy din Tyczyn. Aläturi de inspirata elegiacä, un loc de frunte il ocupä in creajia poeticä din aceastä perioadä actualitatea politicä §i luptele confesionale care se desfä^urau in Polonia. Inspiratia din actualitatea inconjurätoare conferà acestei poezii un caracter deosebit de viu.
      In sfir§it, a patra perioadä a dezvoltärii poeziei polone de limbä latinä (1584 — 1620) este ilustratä in primul rind de creajia lui Sebastian Fabian Klonowicz §i a lui Szymon Szymonowicz. Noi genuri — de pildä cel al poeziei dramatice — i§i fac acum aparijia, in realizäri superioare. ln concluzie, autorul subliniazä insemnätatea deosebitä pe care a avut-o poezia in limba latinä pentru dezvoltarea literaturii clasice polone.
      Un valoros studiu cu privire la metrica poeziei polone de limbä latinä in secolele al XVI-lea §i al XVII-lea e datorat cercetätoarei polone Maria Bohonos-Lewánska, Un aper cu de la métrique des poetes polono-latins du 16-e au 17-e siècle, in vol. II, p. 121 —130. Analiza sistematicä a createi poetice a scriitorilor poloni umanisti i-a ingäduit autoarei sä distingä etapele de dezvoltare a prozodiei polone de limba latinä. Atracjia deosebitä exercitatä de modeleie literaturii latine clasice asupra scriitorilor poloni se reflectä puternic incä din veacul al XY-lea, in tendinea lor de a abandona principiile de versificate medievalä §i de a se conforma metricei antice. In ciuda marilor dificulta)! pe care le intimpinau in punerea in aplicare a sistemului de versificate clasicä, intemeiat pe cantitatea silabelor, tendinea clasicizantä triumfä in veacul al XVI-lea, mai ales sub influenza operei poetice a lui Horajiu. Principiile de metricä adóptate in aceastä perioadä s-au pästrat in linii generale pinä in veacul al XIX-lea.
      Citeva articole sint consacrate unora dintre cele mai reprezentative figuri ale literaturii umaniste polone. Antonina Jelicz, Die Dichtung des Andreas Cricius, in voi II, p. 131 — 137, urmäre§te in linii generale viaja §i creajia lui Krzycki, scriitor, om de curte, diplomat §i, in cele din urmä, episcop de Przemyàl. Activitatea poeticä a lui Szymon Szymonowicz face obiectul studiului semnat de Lidia Winniczuk, Die lateinische Dichtung des Simon Simonides (1558—1629), in vol. II, p. 139—148, iar cea a lui Mathei Casimir Sarbiewski este expusä in articolul lui Stanislaus Skimina, De Mathiae Casimiri Sarbiewski, Horatii Sarmatici, artis poeticae praeceptis, in vol. II, p. 149-152.
      Atenjia istoricilor romàni va fi rejinutä in chip deosebit de douä studii consacrate operelor lui Filippo Buonacorsi fi Jan Dlugosz, douä personalitäji reprezentative ale istoriografiei polone din veacul al XV-lea. Irmina Lichonska, in Die handschriftlichen Grundlagen der neuen Ausgabe von Philipp Kallimachus’ Schrift Historia rerum gestarum in Hungaria et contra Turcos
379