màrturisit. De aceia, nu jtiu dacà lucràrile lui Tuduri nu vor fi sprijàniti de mijlocire a vreunui amploiat din ispràvnicie.
     ín cancelería ispràvniciei, o mare neregulate^à din pricinà, precum m-am làmurit, cà samijul puind inainte cà pe dànsul I-ar privi numai insàrcinare finansului, iar arnploia|ii desgus-tafi de regularisàrea d. dregàtoriului, cà i}-au adus doi stràini scriitori, gàsàsc cu to^ii plàceri a priivi bunàtatea sufletului d. dregàtoriului zàhàindu-sà din nemernicie ca necunoscàtoriu a lucràrilor, incit nu figurarisà^ti decàt anarhie.
      Càtrà acestea, apoi §i tàrzia vinire la can^àlerie a dumisale derectorului, adicà a samisului, pe la 11 ciasuri, làsind pe amploiaji a umbla dupà in parte a fii^ticàruia plàceri, aduce o confuzie in lucràri din imbulzire trebilor in pujànile ceasuri aceli mai din urmà.
     Càpitanul slujitorilor, ca nou in slujbà, nimernic in cunojtin^a trebuinjàlor, poate $i intrigarisàt de fostul mai inainte càpitan, prin ademenire amploiafilor din canjelerie i a unora din slujàtori, nu sà infàfosazà decit ca nein|elegàtoriu $i ca moale sau mai bine zàcind ca nedestoinic, lucru a càruia adevàr tràgànare numai a vremii cu prelungiri slujbii poati sà o dovideascà.
Mihai Idieru, spàtar
      1841, iulie, 25 <Rezolmie>
      Din raportul acesta precum iji din acel a maiorului Bran, cunoscindu-sà cà pricinile pentru care s-au fost insàrcinat cu cercetare au fost numai berbantlicuri, Sfatul gàsàsti de cuviinjà ca pe acei trei uneltitori sà-s infrineze cite cu 25 lovituri la fa{a locului iar pe comisariul tirgului Lespezi, pentru nedestoinicia ce au aràtat in acest raport, sà vor supune la al doilea seansà Sfatului spre hotàrire.
                            Yel logofàt, Neculai Sufu Ibidem, f. 1—2 ?i 9—10.
      <Titlul dosarului este urmàtorul: « Della cercetàrii urmatà in {arà de càtrà di. spat. Miha-lache Idieriul spre descoperire a nigte tulburàtori linistii làcuitorilor », 1841, august, 9>.
IX
                             Pre Inàlfate Doamne,
      Departamentul din làuntru prin docladul cu nr. . . . chiamà a Sfatului luare aminte asupra nimeritei $i bunei purtàri intrebuin(ate de dumnealor aga Vasàle Ghica, pàrcàlab de Galani $i maior Schelet, comandir garnizonului militàresc de acolo, supt delicata insàrcinare ce au avut in inpreguiràrile urinate in acel ora? §i port. Dupà care, Sfatul, luind in priivire cà pe lingà in(àleptile màsuri luate de d-lui Hatmanul Militici, carele, insàrcinat de Inàl^imea Voastrà au ferit oratili Galajii de orice neprielnicà intimplare §i au siguripsit si liniste in acel ora?, dumnealor aga Ghica §i maior Schelet, prin a sali sàrguin^à, au adus ce mai plàcutà ispravà, Sfatul cunoaste de a sa datorie a màrturisà Inàl(imii Voastre ràvna acestor doi funcsionari, care cu vrednicii ràspunde la indatorire a posturilor ce li sint incredin^ate.
                                   Màdularele Sfatului administrativ,
a Inanimii Voastre,
plecate slugi,
                                   C.	Sturdza, vel logofàt N. Su{u
<Rezolu{ia>
Prin ofisuri li sà va inpàrtà^i a noastrà mulfàmire in asàmine. In 28 septembrie, 1841
M. Sturza La depart. din làuntru
                                            si la Hàtmànie Nr. 1 530 Seccia a doua din Post.
1841, avgust, 15
      Arh. st. Ia$i, Tr. 1 764, op. 2 013, nr. 1 364, f. 18.
320