Floci—Hirsova si Bráila—Mácin. Importanta lor nu a scápat, de altfel, condu-cerii otomane, si unul din primele teluri ale ofensivei turcesti la nord de Dunáre a fost asigurarea unor cápete de pod si trecerea teritoriilor din jur sub administrate turceascá. Aceastá situatie este foarte limpede exprimatá de márturiile contemporane. Patru armate otomane stau gata « la Dristor, pe Dunáre » si alta la Turnu, seria voievodul Alexandru Aldea brasovenilor in mai-iunie 1432 ; atacul s-a si produs, de altfel, «pe la toate vadurile », añám dintr-o a doua scrisoare a domnului1. Iar in 1498, Radu cel Mare asigura pe aceiasi brasoveni cá, atíta vreme cit va fi el in viatá, turcii nu vor trece « pe undeva prin tara noastrá, de la Severin si pina la Bráila, ca sá prade in tara domnului meu, a ináltimei-sale craiului»2. Stápinirea trecerilor peste Dunáre insemna cale deschisá spre nord, spre Tara Románeascá si mai departe spre Transilvania si Ungaria, asa cum fusese in secolele X—XIII, ca si in antichilate. Prin aceleasi vaduri s-a desfásurat si comertul.
    Cercetarea drumurilor aduce o nouá dovadá a vechimii si continuitátii schimbului de márfuri cu Peninsula Balcanicá.
    De la Calafat, din fata Vidinului, un cunoscut drum, strábátea Oltenia, prin Báilesti, Craiova, Bals, Piatra Olt, Drágásani, Rimnicul-Vilcea, ajungind, prin pasul de la Cíineni, in Transilvania. Pe acest traseu sau pe o parte a lui au mers brasovenii chemati, ín 1369, de tarul Sratimir, la Vidin, pentru a cumpára márfurile ce le doreau 3 ; traficul cu importantul ora§ bulgáresc, deci si drumul respectiv, capátá astfel o primá confirmare documentará, intáritá ulterior atit de functionarea neintreruptá a vámii de la Calafat 4, cit §i de mentiuni toponimice 5.
    De la Craiova se desfácea spre sud drumul Tibrului, numit dupá localitatea Tibár din Bulgaria si mentionat pentru prima datá la 30 apribe 1579, in hotarul satului Máceasiul 6. Cum insá vama de la «'J'imbru » functiona in 1479—1480, a existat si calea respectivá, cel putin in a doua jumátate a veacului al XV-lea 7.
    Primul act amintind de drumul Nicopolei este din 23 iulie 1512—1513, la o nouá hotárnicie a satelor Comanca, Ghiurghiev, Prislopul si Laiova8: el ducea de la Turnu, situat in fata Nicopolei, la Rusii de Vede, Slatina, Pitesti, Cimpulung, prin trecátoarea Rucar—Bran, la Brajov. Aceastá cale exista insá mai dinainte : cetatea Turnu, ináltatá cátre finele secolului al XIV-lea si viu disputatá de munteni si de turci, a apárat tocmai trecerea Dunárii la acest vad 9.
     1	I. B o g d a n, Documente, p. 40—41.
     2	Ibidem, p. 216; N. I o r g a, Istoria comerfului românesc, vol. I, p. 74; la 1444 cruciala învinfi de turci la Varna trec în fara Româneascâ pe la vadul Oraçului de Floci; P. P. P a -n a i t e s c u, Mircea cel Bâtrîn, p. 105.
     3	Gr. G. Tocilescu, 534 Documente. . ., p. 3 (nr. 1).
      4	Vezi mai jos, p. 180.
     5	Document din 3 iunie 1517: DIR, XVI, B. 1, p. 122 (nr. 124); cf. actele din 22 iulie 1584: ibidem, XVI, B, 5, p. 56 (nr. 57) si din 4 martie 1594: ibidem, XVI, B, 6, p. 106 (nr. 118). La 25 mai 1582, 1 aprilie 1589 fi 8 aprilie 1590: ibidem, XVI, B, 5, p. 56, 393-394 fi 436 (nr. 57, 413 fi 452).
     « Ibidem, XVI, B, 4, p. 379 (nr. 382).
     7	Doc. din 1 septembrie 1479 — 31 august 1480: ibidem, XIII—XIV—XV, B, p. 164 (nr. 163). Cf. doc. din 26 martie 1505; ibidem, XVI, B, 1, p. 38 (nr. 22).
     8	Ibidem, XVI, B, 1, p. 80—81 (nr. 79), Cf. actcle din mai 1532 fi 18 aprile 1533: ibidem, XVI, B, 2 p. 98, 134 — 135 (nr. 98 fi 135).
     9	H. Chircà fi C. Bâlan, O inscripfie din 1397—1398 privitoare la stâpinirea turceascâ de la Turnu, în SMIM, vol. III, 1959, p. 359—364; Cronica lui Wallerand de Wavrin, ed. N. Iorga, p. 138.
12 —c. 384
177