Pregàtirea diplomatica a tranzitului. Ce informatii noi ne dau aceste documente inedite si cum apare, in lumina lor, ìntreaga chestiune?
    Anticipind asupra celor ce urmeazà, o primà constatare se degajeazà limpede: operatia tranzitului armelor sirbesti prin Romania, in noiembrie-decembrie 1862, a fost n operatie pregàtità din timp, pe cale diplomatica, deci cu deplinul asentiment al lui Cuza si al guvernului sàu. Actiunea diplomatica s-a desfàsurat in douà directii : in legàturà cu Rusia si in legàturà cu Serbia. Ea a avut, cum era normal, date fiind imprejurarile, un caracter secret. Polonul Gradowicz, functionar la consulatul francez din Bucuresti1, ìntr-o scrisoare datatà 15 decembrie 1862, deci scrisà chiar in momentul cind convoiul de arme sirbesti traversa Romania, spune cà intelegerea dintre Cuza si rusi s-a fàcut in douà etape. Citàm textual: « Prima intelegere a avut loc prin inter-mediul generalului Florescu 2 si al vàrului [lui Cuza] Ion Docan, ambii trimisi anul trecut la Nicolaiev ca sa felicite pe impàratul Alexandru ; a doua a avut loc la tabàra ruseascà de la Sculeni, unde principele [Cuza] insotit de I. Ghica, pe atunci colonel, a avut o intrevedere secretà cu generalul rus trimis ad-hoc. Intelegerea compietà a avut loc vara trecutà [vara lui 1862] ; Principele Cuza s-a angajat 3 sà facà sà treacà toate munitiunile de ràzboi prin Principate in Serbia, sà organizeze cadrele armatei romàne in asa fel, incit sà le poatà màri intr-un caz dat . . . » 4.
    In schimbul asiguràrii tranzitului armelor sirbesti prin Romania, se pare cà Rusia s-a angajat sà pàstreze in chestiunea mànàstirilor inchinate o atitu-dine rezervatà, sà nu se opuie màsurilor pe care Cuza si guvernul román le vor lua in aceastà privintà. Polonul Gradowicz o spune intr-o formà categorica, fàrà rezerve, intr-o scrisoare din Bucuresti, 5 ianuarie 1864 : « Rusia . .. inte-resatà ca ármele sà soseascà in Serbia, a promis principelui Cuza sà-1 sustie in chestiunea mànàstirilor inchinate, in schimbul liberii treceri a armelor prin Romània. Aceastà sustinere a constat in aceea cà Rusia a tàcut timp de citeva luni »5. Ìntr-adevàr, Camera noastrà luase hotàrirea, tocmai in momentul cind ármele sirbesti trecuserà de pe malul rominesc pe celàlalt, sà ìnscrie in
pentru felul cum priveau sîrbii opozi{ia din Romania este scrisoarea ministrului de afaceri stràine de la Belgrad, Gara^anin, din 20 decembrie 1862 ; ea este totodatâ o deplinâ recunoaç-tere a« marelui serviciu» adus de tara noastrâ si de domnul ei, eu prilejul tranzitului de arme.
     Tot la Academie se aflà, în manuscrisul lui Al. Papadopol Calimachi, intitulât Amintiri fi istorie 1853—1888, si scrisoarea ambasadorului englez la Constantinopol, Henry L. Bulwer càtre Cuza Yodâ, scrisoare datata 21 ianuarie 1863, în care se cer lâmuriri asupra caracterului pe care 1-a avut tranzitul armelor sîrbeçti.
     Un ait grup de acte inedite se gâseste în arhiva M.A.E. Aceastâ arhivâ cuprinde, în primul rînd, originalele corespondenjei agenÇilor consulari din Bucuresti, originale aie càror copii se aflà în arhiva Ion Alecsandri de la Academia R.P.R., apoi doua note privind conver-satiile consulului general rus Giers cu ministrai Al. Cantacuzino, doua rapoarte aie prefec^ilor de Covurlui si Dolj fi alte diferite acte.
     1	Vezi pentru Gradowicz, St. Lukasik, Relaliile lui Mihail Czaykowski-Sadyk Pafa eu românii, în RIR II (1932), p. 251.
     2	Generalul Florescu fusese aghiotantul generalului rus Lüders în timpul ocupapei din 1848—1849 ; vezi F r. Damé, Histoire delà Roumanie contemporaine, p. 131, çi R. W. Se ton W a t s o n, Histoire des Roumains, Paris, 1937, p. 350.
     3	Sublinierea aparjine lui Gradowicz.
4	Academia R.P.R. Ms. nr. 4903 (Documente Sadyk Paça-Czaykowski vol .IV) f. 212 —
212 v. Aceastâ scrisoare, cu mici diferente de redacÇie, se aflâ çi într-un manuscris din Polonia; dupa acest manuscris a publicat-o G h. Duzinchievici, Contribution a l histoire des relations russo-roumaines du temps du prince Cuza, 8 p.
    6 G h. Duzinchievici, Din vremea lui Cuza Vodâ, p. 4—5.
39