sa nu facà nici o deosebire. Aceasta probabil la o nouà interventie a pasei din Nicopol la Kiselef. Cererea pasei, care se plingea cà ocirmuirea lasà sa piece doar pe bulgari, « iar pe citi dintre dinsii sint rumàni ii popreste », este insotità de o afirmatie categorica. Romànii, arata acesta, trebuiau làsati sa se intoarcà, deoarece « làcuitorii dupà malul drept al Dunàrii din vecbime au fost rumàni ».
    Din cele 411 familii ìnscrise in catagrafìe ca bàjenari, 105 au aràtat cà vor sà piece. Ìn afarà de acestea, alte 42 de familii de bàjenari, neinscrise in catagrafie (fie din dorinta lor, fie din scàparea comisiei), voiau si eie sà piece, dupà cum alte 22 trecuserà Dunàrea pe furis incà mai dinainte. Adicà, pinà in toamna anului 1832 din cele 411 famibi de bàjenari se reintorsestrà vreo 160. Din listele care s-au pàstrat se vede dar cà toti acestia erau, aproape fàrà exceptie, romàni. Ei au trecut Dunàrea pe la Rahova si Izlaz 1.
    Deoarece ìn iunie 1832 ocirmuirea judetului Dolj aràtase Vistieriei (si aceasta la rìndul ei lui Halil) cà dintre bàjenarii de aici nimeni nu dorea sà se intoarcà, la 17 iulie Ibrahim-aga trecea ìn acest judet 2. Determinind sà piece unele familii, s-au ivit totusi greutàti. Multi se càsàtoriserà aici si pe acestia Vistieria nu-i mai làsa sà piece, in sfirsit, se lua si vamà la cerealele cu care plecau 3. Toate acestea fac ca pasa Nicopolei sà intervinà in mai multe rinduri. Astfel, la 30 iulie 1832, Husein, caimacamul muhafizului de Nicopol, reamintea lui Kiselef cà raialele trecute la nord de Dunàre si invers trebuiau repatriate. Cu toate acestea el nu va da drumul romànilor din jurul Nicopolei sà piece, deoarece unele raiale sud-dunàrene erau retinute « de boierii din Bucuresti » 4. Alte interventii turcesti se fàceau in august, septembrie 5 si octombrie 6.
    Cererile de intoarcere pe cale legalà sint destul de numeroase in 1832. Le inainteazà si acum mai ales cei originari din Karnobat, stabiliti in satele din judetele Ilfov, Ylasca si Bràila 7. Alte cereri fac 11 familii din Iambol, venite din Basarabia si care stàtuserà un timp la Bràila8. Cele mai multe provin din satele judetului Ilfov : Gàneasa 9, Surlari (39 de familii), Spandov, Mànàstirea, Cbiseletu (54)10, Brànesti11 (29), Fundulea 12, Afumati, Càtelu1S, majoritatea bulgari. Alàturi de ei cer sà piece circa 70 de familii de turtucàieni de la Chirnogi, foarte multi romàni, dupà cum aratà numele lor (Gbeorghe §oricel, Ion Stuparu, Vintilà sin Stan etc.)l4. Este adevàrat cà nu toti cei care ceruserà sau primiserà invoirea sà piece au trecut peste Dunàre. Din cele 63 de familii
      1	Pentru satele din Romana(i fi familiile plecate din flecare, ca ¡ji pentru numele báje-narilor, ibidem, f. 657—660.
      2	Ibidem, f. 661; Arh. st. Craiova, Prefectura, dos. 5 029/1832, f. 4.
      3	Arh. st. Buc., Vistieria, dos. 3 201/1831, f. 677—678.
      4	Documentul turcesc la Arh. st. Buc., XIV/1629.
       6 Pentru corespondenfá de acest fel vezi Arh. st. Buc., Vistieria, dos. 3 201/1831, f. 683—696.
      6	Traducerea greceascá a documentului turcesc (plingerea pajei din Nicopol) (ibidem, f. 721); vezi ?i f. 720, 722; vezi ?i Dos. 3 178/1834, f. 503.
       7	Astfel, 12 familii afezate la Chirnogi, Valea Dragului si Tinganul (martie 1832, ibidem, f. 462); alte 24 stabilite la Afumafi, Cáfelu, Gruiul, Cálnáu (august 1832, f. 525); alte 16 familii din Giurgiu (f. 528) fi alte 4 familii din Plátárefti (f. 564). Pentru cei de la Bráila, vezi Arh. st. Buc., Vistieria, dos. 3 201/1831, f. 528 fi 576. Pentru cei de la Scorfaru, f. 458 (25 de familii).
       8	Arh. st. Buc., dos. 3 178/1834, f. 478, 528 fi 541.
      9	Arh. st. Buc., dos. 3 201/1831, f. 461.
      10	Ibidem, i. 479 fi 499.
      11	Ibidem, f. 504-506.
       12	Ibidem, f. 526.
       13	Ibidem, f. 697.
      14	Ibidem, f. 548 fi 618. Lista numelor la f. 619.
91